anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Advertorial

De ziua Marii Uniri, în țara marii dezbinări (P)

GALERIE
Foto senator Pănescu
  • Foto senator Pănescu
- +

Acest 1 decembrie este ultimul pe care-l marchez în calitate de parlamentar român. Ca senator, am încercat în toți acești patru ani de mandat să urmăresc direcțiile de acțiune pe care mi le-am propus de la început: creșterea calității învățământului, sporirea finanțării în Educație şi o folosire mai eficientă a banilor, facilitarea accesului la educație, asigurarea echilibrului între oferta universitară și cerințele pieței muncii.

Intervențiile și demersurile mele s-au centrat pe aceste câteva obiective pe care le-am considerat prioritare. Sigur, bunele intenții, chiar dacă au fost adesea dublate de o muncă de convingere sau de natură birocratică (activitate în cadrul comisiilor de specialitate, scrierea de proiecte de modificare a unor acte legislative, declarații, interpelări, întrebări formulate în plenul Senatului), n-au avut întotdeauna succes. Am constatat cu amărăciune, din păcate de prea multe ori, că Educația, ca domeniu, încă nu este o prioritate pentru mulți dintre parlamentarii români, că nici măcar în această privință nu există consens sau unitate în acțiune.

„România educată”, marota preferată a președintelui țării, a rămas doar o biată „fantomă” discursivă. Cum poate genera o Românie educată cineva care a construit sistematic, în ultimele luni, o Românie divizată?

Mi-aș fi dorit ca la acest 1 decembrie de sfârșit de mandat să fi putut spune că avem adoptată o nouă Lege a Educației, formulată în spiritul unei reforme structurale profunde, cu metode și conținuturi de secol XXI, care să dea posibilitatea ca oferta școlii românești să se îmbine ca într-un puzzle perfect cu ceea ce piața actuală a muncii are nevoie.

Din păcate, nu cred că am mai avut o zi de 1 decembrie la fel de divizați cum suntem astăzi. Ne-am împărțit în ultimele opt luni de pandemie în specialiști și nespecialiști, în eroi și răufăcători, în prieteni și dușmani, în susținători sau nu ai vaccinării, în oameni care cred sau nu în virus, oameni care au încredere în sistemul medical și oameni care și-au pierdut pentru totdeauna încrederea în acesta, români care votează și români care nu mai merg la vot. Cumva, în lupta pentru a demonstra cine are sau nu dreptate, ne-am îndepărtat mai mult unii față de ceilalți decât s-ar fi așteptat oricine, de parcă toţi am fi stat opt luni de zile încontinuu în carantină. Și, pe deasupra, avem un președinte care-și ascunde incapacitatea de a conduce țara în condiții de criză după un acronim din care și-a făcut de-acum un leitmotiv, indiferent de situație: PSD. Un președinte care, de luni bune, incită la dezbinare, la crearea unui sentiment de ostilitate în societate, în loc să militeze pentru unitate, pentru lucrul în comun, pentru binele social, care ar trebui să primeze înainte de orice interes de partid sau electoral; despre respectarea atributului constituţional al preşedintelui de mediator între puterile statului nici nu mai poate fi vorba.

Mi-aș fi dorit ca sărbătoarea întregirii țării să ne găsească mai uniți, mai apropiați unii de ceilalți, nu doar din spirit de patriotism, ci și în planul concret, al existenței noastre ca cetățeni - în aspirații, în felul în care ne proiectăm viitorul. În fapt, pandemia aceasta a reușit să ne arate așa cum suntem, cu adevărat, a devoalat multe din defectele noastre, în special pe cele ale clasei politice. Asta nu înseamnă însă că nu mai putem spera, că lucrurile nu se mai pot schimba, iar 6 decembrie va fi un moment de cotitură. Mai sper că vom şti să facem alegerea cea mai bună, că aceia care ne vor reprezenta în Parlament vor şti să refacă unitatea.

Oriunde ne uităm în jurul nostru, desigur în ţările civilizate, există dispute între diferitele forţe politice, dar nicăieri nu se cere eliminarea unui partid. 1 decembrie 1918 a reprezentat încununarea eforturilor unei clase politice educate, care a trecut peste interesele de grup pentru a face posibilă întregirea. Iată criterii valabile şi azi: educaţia, profesionalismul, spiritul de unitate, sunt atribute pe care trebuie să le luăm în considerare la apropiatele alegeri.

Mi-aș mai dori să intrăm în celebrarea Zilei Naționale cu gândul protejării celor din jurul nostru. În 1859 și, mai apoi, în 1918, nu ambițiile personale, nu lupta pentru putere au împins elita națională să facă pașii necesari pentru unire. Avem mai multe șanse, indiferent de context, să răzbim unul lângă altul, având grijă unul de celălalt, decât să încercăm să ne purtăm singuri de grijă sau să ne învrăjbim.

Este un mesaj valabil și la mai bine de un secol de la reîntregirea României. E un mesaj pe care aș vrea să îl transmit și dincolo de Prut, unde alegere în funcția de președinte a Maiei Sandu ne-a bucurat pe toţi. Este momentul care reaprinde speranța ca România și Republica Moldova să regăsească o formă de a fi împreună, de data aceasta în Europa. Dacă 2020 a fost anul pandemiei, izolării și carantinării, ține de noi să transformăm anul următor într-unul al unității naționale.

 

Prof. univ. dr. ing. Doru-Adrian PĂNESCU
Senator PSD de Iași

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X