Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Debitele râurilor sub cod roşu şi portocaliu de inundaţii au crescut şi de aproape 400 de ori

GALERIE
rauri umflate
  • rauri umflate
- +

Debitele râurilor aflate sub cod roşu şi portocaliu de inundaţii au crescut şi de aproape 400 de ori, informează Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), ale cărei echipe intervin operativ în zonele afectate.

La această oră, se înregistrează creşteri importante de debite şi niveluri, ca efect al propagărilor formate în aval, pe râurile, la trei staţii hidrometrice fiind atinse cotele de pericol (echivalent cu cod roşu) şi la alte trei staţii hidrometrice fiind atinse cotele de inundaţie (echivalent cu cod portocaliu), se arată în comunicatul ANAR.

Pe râul Lotru, la staţia Valea lui Stan, sunt 40 cm peste cota de pericol, pe Vedea, la staţia Buzeşti, 74 cm peste cota de pericol, pe Neajlov, la staţia Moara din Groapă, peste 4 cm peste cota de pericol, pe Jiu, la staţia Răcari sunt 9 cm sub cota de pericol, pe râul Latoriţa, la staţia Gura Latoriţei, 15 cm peste cota de inundaţie şi pe râul Olteţ, la staţia Nistoreşti, 6 cm peste cota de inundaţie.

Timp de trei zile, au fost înregistrate precipitaţii cumulate care au depăşit valori de 100 - 180 l/mp, în zona judeţelor Gorj, Vâlcea, Argeş şi Teleorman. De asemenea, s-au înregistrat debite istorice cu probabilitate de revenire odată la 100, respectiv 200 de ani.

Comparativ cu începutul lunii iunie, aceste debite au crescut până la 400 de ori. Astfel râul Vedea, la staţia Buzeşti, avea 1,42 mc/s în 9 iunie, iar miercuri atingea: 424 mc/s ( de 400 de ori mai mult), râul Cotmeana la staţia Ciobanu, a crescut de la 1,84 mc/s la 424 mc/s, râul Lotru la Valea lui Stan, avea în 9 iunie, 2,5 mc/s şi a ajuns miercuri la 286 mc/s (de 150 de ori mai mult), Lotru, la Mălaia, a crescut de la 29,5 mc/s la 376 mc/s (de 200 de ori), râul Olăneşti, la Râmnicu Vâlcea, a crescut de la 3,38 mc/s la 337 mc/s (de 100 de ori), Olteţ, la staţia Nistroreşti, a crescut de la 2,61 mc/s la 298 mc/s (100 de ori), iar la staţia Oteteliş, a crescut de la 8,12 mc/s la 350 mc/s (de 50 de ori).

Zona îndiguită între Buzeşti şi Alexandria şi aval de Alexandria este monitorizată pentru asigurarea tranzitării viiturilor. La confluenţa râului Cotmeana cu râul Argeş, în zona Bădeşti, se monitorizează foarte strict, existând o gardă de 30 cm. S-au dublat echipajele şi utilajele, fiind transmişi către Alexandria peste 20.000 de saci de la Piteşti şi utilaje terasiere de la Giurgiu. În acest moment, se fac lucrări de consolidare şi supraînălţare a digurilor.

În judeţul Vâlcea, pe râul Lotru, echipele Apelor Române au luat măsuri de asigurare a secţiunilor de scurgere a apelor din incintă. Viiturile formate anterior au fost atenuate şi tranzitate prin acumulările Vidra, Malaia şi Brădişor. La staţia Malaia, a fost depăşită cota de pericol cu 13 cm, iar la staţia Valea lui Stan, cu 45 de cm. Echipele Apelor Române realizează un canal de scurgere a apei, în zona localităţilor Saliştea-Păscoaia, în aval de Brădişor. A fost afectat digul de apărare din localitatea Păscoaia fiind inundate terenuri agricole.

În zona Novaci pe sector aval pana la Bengeşti, judeţul Gorj, se înregistrează tendinţa de scădere, fiind afectate lucrările hidrotehnice de apărare de mal în zona Novaci-Pociovaliştea, dar lucrările principale de îndiguire au rezistat. Pe acest sector, echipele Apelor Romane intervin cu oameni şi utilaje pentru diminuarea efectelor inundatiilor, stoparea eroziunilor şi menţinerea lucrărilor în stare de funcţionare.

Pe râul Jiu, se tranzitează viitura formată pe sectorul Răcari - Podari. Pe acest sector, se estimează că nu se vor produce pagube suplimentare, pentru ca lucrările de apărare (digurile) au capacitatea de tranzitare a acestui debit.

De asemenea, în judeţul Argeş, s-a preluat surplusul de apă acumulat pe râul Argeş şi râul Doamnei, fiind atenuate viiturile prin acumulările Vâlcele, Budeasa şi Goleşti. S-a reţinut un volum de peste 12 milioane metri cubi. Acumularea Mărăcineni a fost închisă fiind reţinut surplusul de apă şi, în acest fel, au fost evitate inundaţiile.

Pe râul Vediţa, în zona localităţii Coloneşti, judeţul Olt, a fost depăşită capacităţii proiectate a digurilor, apa trecând peste ele cu o lama deversantă de circa 10 cm pe o lungime de circa 1,5 km pe ambele maluri. Din acest motiv, s-au creat în mod natural mai multe breşe. De asemenea, apa a trecut peste podul DN Pitesti-Craiova. Sunt afectate localităţile Coloneşti, Barăşti şi Bătăreni.

Având în vedere precipitaţiile înregistrate în ultimele ore (83 l/mp în trei ore) la staţia Siliştea Gumeşti, pentru orele următoare, pe pârâul Câinelui se vor înregistra nivele peste cota de inundaţie, fiind posibile inundaţii cu efect local în zona localităţilor Siliştea Gumeşti, Ciolănestii din Deal, Necşeşti şi Vârtoapele. Este posibil ca lucrările de apărare aflate în execuţie să fie afectate (în zonele Baldovineşti şi Vârtoapele).

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri