anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Decăderea referendumului (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ne închipuim că ştim regulile jocului, dar ele se pot schimba oricând. Astăzi abţinerea sau boicotul sunt dovezi de lipsă de respect faţă de democraţie, ieri au fost (mâine vor fi) soluţii legitime.

Nu putem şti ce se va întâmpla la referendum, dar putem bănui că şi consultarea din 26 mai va contribui la erodarea acestei instituţii democratice. Este un proces de lungă durată care ne spune multe despre democraţia românească.

Am avut întâi votul din 1991, un eveniment ce marchează o etapă a tranziţiei politice, nu sfârşitul ei. Prima constituţie postcomunistă trece în urma unei consultări lipsite de neregularităţi majore, în care rezultatul este cel aşteptat şi anticipat. O Românie încă traumatizată de mineriada din acea toamnă era chemată să valideze desprinderea de comunism. S-a văzut după nici măcar un an că nu era deloc dornică să se despartă şi de moştenitorii vechiului regim. În orice caz, puţini dintre cei chemaţi atunci la urne se aşteptau ca următoarele referendumuri să fie mai problematice decât primul.

A venit apoi revizuirea din 2003, când guvernul e nevoit să extindă cu o zi intervalul de votare, de teamă ca prezenţa la urne să nu compromită revizuirea constituţiei - necesară în perspectiva integrării europene. Au existat diverse apeluri la boicot din diverse zone ale opoziţiei, îngrijorătoare din perspectiva pragului de participare de 50%+1. Dar, până la urmă a fost bine, lumea a răsuflat uşurată şi nimeni nu a mai simţit nevoia să întrebe cum de s-a întâmplat aşa.

Vine apoi anul 2007, cu începutul conflictului între instituţii şi prima suspendare a preşedintelui Băsescu şi, evident, referendumul de demitere. PSD, PNL şi dl. Dan Voiculescu (majoritatea parlamentară) îşi dau seama că s-ar putea ajunge la invalidarea referendumului pe motive de prag şi spun că în acel caz vor vedea ei ce fac - cu alte cuvinte, poate că nu-l vor lăsa pe Traian Băsescu să se întoarcă la Cotroceni. Mai târziu, însă, îşi dau seama că nu prea merge şi se hotărăsc să elimine pragul de prezenţă. Nu au speranţe să câştige acum, dar poate că va exista o dată viitoare. Va exista, însă nu aşa cum şi-o vor dori ei. Altfel, nu sunt probleme la urne, nebunia este corect organizată.

Nu vor fi probleme nici în 2009, când preşedintele Traian Băsescu se hotărăşte să-şi dea o mână de ajutor, cuplând primul tur al prezidenţialelor cu un referendum pentru desfiinţarea Senatului şi un maximum de 300 de legiuitori. În esenţă, îi merge, câştigă la limită primul tur (apoi şi pe cel de-al doilea), plus că reuşeşte să depăşească, tot la limită, şi pragul pentru referendum. Mai departe nu s-a întâmplat nimic, deşi Curtea spunea că ar trebui să se întâmple. Aici discutăm, însă, doar de compromiterea instituţiei referendumului, nu şi de a altora.

Săptămâna viitoare vom discuta despre celelalte două referendumuri (a doua încercare de demitere a preşedintelui Băsescu şi reglementarea căsătoriei), plus cel pentru care ne pregătim. Deocamdată, am putut vedea cum această instituţie începe să fie deturnată politic şi electoral, cum apare moda schimbării regulilor în timpul jocului şi cum vocea tunătoare a poporului nu mai provoacă fiori nimănui.

Care dintre consultările de mai sus a avut efectele cele mai nefaste? Este greu de spus, mai ales că vor urma noi cazuri în care interesele ascunse se vor cumula. În orice caz, rândurile de mai sus ne-ar putea ajuta să sesizăm că, adesea, referendumul nu este o alternativă curată la jocurile meschine ale clasei politice. Votăm simplu, cu dau sau nu, dar o facem în condiţiile stabilite de ei. Ne închipuim că ştim regulile jocului, dar ele se pot schimba oricând. Astăzi abţinerea sau boicotul sunt dovezi de lipsă de respect faţă de democraţie, ieri au fost (mâine vor fi) soluţii legitime.

Cu toate defectele lor multe şi mari, specialiştii care au elaborat constituţia şi politicienii care au votat-o, în 1991 şi apoi în 2003, au avut o intuiţie: referendumul este un instrument serios şi, atunci când este convocat, nu trebuie umbrit de incertitudini sau suspiciuni. Ce nu puteau anticipa atunci - deşi cu siguranţă că era o eventualitate pe care o puteau discuta teoretic - este că acest tip de consultare nu va fi doar tăişul care tranşează lupta politică, ci va ajunge să facă parte din ea.  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.