Decanul Facultății de Fizică de la „Cuza” demontează afirmațiile false ale lui Călin Georgescu

Totuși, revenind cu picioarele pe pământ, această teorie a conspirației ar presupune că mii, zeci, sute de mii de oameni au mințit. În cazul misiunii Apollo, au fost implicați direct mii de oameni din diferite domenii – ingineri, tehnicieni, astronauți, oameni de știință – toți ar fi trebuit să participe la o conspirație globală. Cum explică conspiraționiștii că nimeni nu a „trădat” această conspirație până acum, la zeci de ani distanță? Ce se întâmplă cu toți cei care au văzut lansările cu ochii lor? Misiunile Apollo nu s-au desfășurat într-o zonă izolată sau într-o sală de filmare. Zeci de mii de oameni au asistat la lansări și au urmărit evenimentele în direct. Cum explici că nimeni nu a spus „Am văzut totul, și nu era nimic adevărat”?

• Citește și: Cum s-a viralizat Călin Georgescu pe TikTok: explicațiile a doi specialiști ieșeni. „Platforma fiind din China, va favoriza narative destabilizatoare”

Dacă nu am fi ajuns pe Lună, cum explicăm măsurătorile de pe Lună? După fiecare misiune Apollo, au lăsat reflectoare pe Lună pentru a măsura distanța exactă dintre Pământ și Lună. Până în prezent, aceste măsurători sunt încă folosite.

De ce cred unii că omul nu ar fi ajuns pe Lună

Prof.univ.dr.Ionuț Țopală, decanul Facultății de Fizică din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), a explicat în detaliu ce s-a întâmplat pe Lună, precizând că  opiniile conspiraționale care contrazic acest fapt fac parte dintr-o manifestare mai amplă care prinde contur în ultimele decade, și anume negarea adevărului științific.

Prof.univ.dr.Ionuț Țopală, decanul Facultății de Fizică din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC)

,,Prin complexitatea lor, majoritatea studiilor științifice și de pionierat tehnologic sunt mai greu accesibile direct publicului larg. Vorbim pe de o parte de implicarea efectivă a publicului în realizarea studiilor, dar și de înțelegerea sau aprofundarea rezultatelor acestor studii. Publicul larg este beneficiarul net al rezultatelor cercetării științifice, prin transferul tehnologic continuu, dar inevitabil se generează și neînțelegeri. Deși se fac eforturi foarte mari pentru a aduce publicul larg mai aproape de oamenii de știință și de muncă lor, există încă o prăpastie între știință și societate”, a declarat specialistul.

Pe acest fond apar păreri izolate sau idei nefondate, care germinează în comunități relativ mici, de exemplu cele conform cărora planeta Pământ nu ar avea formă sferică (mai precis forma unui elipsoid de rotație), că ar fi plată, sau negarea existenței misiunilor cu echipaj uman către satelitul natural al Pământului și a aselenizărilor.

,,În cazul misiunilor lunare cu echipaj uman un factor care contribuie mult la dezvoltarea afirmațiilor negaționiste este intervalul de timp în care au avut loc acestea, și anume 1968-1972, deci relativ mult în trecut pentru generațiile actuale. Viitoarele echipaje umane la suprafața lunii sunt programate pentru finalul anului 2026, în cadrul misiunii Artemis (SUA, Administrația Națională Aeronautică și Spațială – NASA), după o serie de amânări repetate. De remarcat faptul că și alte agenții spațiale din Europa, China, Japonia și Rusia au în vedere misiuni cu echipaj uman la suprafața lunii până în 2030”, a adăugat acesta.

,,Aventura” oamenilor care au ajuns pe Lună. Rezultatele explorării

După cum a subliniat prof.univ.dr.Ionuț Țopală, misiunile spațiale către Luna sunt cel mai ușor de abordat din punct de vedere tehnic, Luna fiind cea apropiată destinație din spațiu față de planeta Pământ, fiind situată la o distanță medie de aproximativ 370.000 km. În plus, la momentul actual se are în vedere realizarea unor baze lunare care să servească drept oprire intermediară pentru viitoarele călătorii spațiale cu echipaj uman către planeta Marte. Principalele limitări sunt încă de ordin financiar, bugetele acestor misiuni fiind o problemă semnificativă pentru orice Agenție Spațială.

„«Aventura» omenirii către Lună a început în anul 1959, cu misiunea Luna 1, care a implicat un zbor în vecinătatea Lunii, la o distanță de aproximativ 6.000 km. Din 1959 până în 2024, au fost realizate peste 145 de misiuni către Lună, majoritatea fără echipaj uman, multe dintre ele având ca obiective științifice fotografierea și studii fizico-chimice sau geologice la suprafața Lunii. Au fost folosiți în principal roboți orbitali, sisteme automate de aselenizare (i.e. landere) și vehicule lunare autonome (i.e. rovere).

De larg interes pentru publicul larg sunt cele 9 misiuni cu echipaj uman, din intervalul de timp 1968 – 1972, dintre care unele misiuni au realizat doar zboruri pe orbite în apropierea Lunii. Prima misiune cu echipaj uman, Apollo 8, a fost executată între 21 și 27 decembrie 1968, având 3 astronauți la bord (Frank Borman, James A. Lovell, William A. Anders) cu realizare unui număr de 10 orbite complete în jurul Lunii. Misiunea Apollo 11, executată între 16 și 24 iulie 1969, a inclus prima aselenizare a omenirii și ieșiri în afara modulului lunar pentru astronauții Neil Armstrong și Edwin «Buzz» Aldrin”, a menționat acesta.

Neil Armstrong, Michael Collins și Edwin Buzz Aldrin se pregăteau pentru misiunea pe Lună

Foto: Guliver/GettyImages

De asemenea, în total, 12 astronauți au executat misiuni științifice la suprafața Lunii până în 1972: Neil Armstrong (Apollo 11), Buzz Aldrin (Apollo 11), Charles „Pete” Conrad (Apollo 12), Alan Bean (Apollo 12), Alan Shepard (Apollo 14), Edgar Mitchell (Apollo 14), David Scott (Apollo 15), James Irwin (Apollo 15), John Young (Apollo 16), Charles Duke (Apollo 16), Eugene Cernan (Apollo 17), Harrison Schmitt (Apollo 17).

,,În ceea ce privește rezultatele explorării Lunii, amintim aici două exemple incontestabile: cele peste 380 kg de probe de roci aduse pe Pământ de la suprafața Lunii în timpul misiunilor Apollo și instalarea a 6 retroreflectoare la suprafața Lunii, pentru radiație laser, operaționale și în prezent. O  parte din probele de rocă lunară sunt expuse în muzee de pe tot mapamondul, printre care și Muzeul National de Istorie al României. În plus, sunt disponibile pentru publicul larg o multitudine de înregistrări audio din timpul misiunilor, fotografii, înregistrări video, iar pentru oamenii de știință o multitudine de date din timpul experimentelor executate în timpul tuturor misiunilor”, a transmis specialistul.

,,Este regretabil că încă se pune la îndoială”

Astfel, poziția Decanului Facultății de Fizică este una de fermă condamnare a gândirii antiștiințifice și de eliminare a manifestărilor pseudoștiințifice în societatea românească.

,,Alături de colegii mei, am militat continuu în ultimele decade pentru creșterea nivelului de înțelegere a noilor tehnologii și a rezultatelor activităților de cercetare științifică. În sens mai larg, este regretabil faptul că încă se pune la îndoială nu numai ideea că echipajele umane au ajuns pe Lună, ci și indirect toată suita de studii științifice ulterioare realizate pe probele aduse pe Pământ după întoarcerea echipajelor sau experimentele aflate încă în derulare, cu ajutorul retroreflectoarelor lunare. În ceea ce privește misiunile spațiale lunare, într-un exercițiu cinic de ipocrizie socială, unele persoane neagă pur și simplu, fără argumente, faptul că echipajele cu astronauți la bord au ajuns la suprafața Lunii și în sens mai larg se pun la îndoială rezultatele științifice și tehnologice conexe acestor misiuni. Totuși, în mod ironic, la momentul de față aceeași oameni se bucură de avantajele unor tehnologii avansate – comunicații globale, transmisiuni în direct de la mare distanță – care își găsesc rădăcinile în primele decade ale misiunilor lunare și care au pus bazele conceptuale a ceea ce mai târziu au devenit comunicațiile prin rețeaua de internet”, a conchis specialistul.

Publicitate și alte recomandări video