Acum, terenurile au rămas goale în mare parte, clădirile sunt fie demolate, fie reutilizate, iar zeci de hectare fac cu ochiul investitorilor sau dezvoltatorilor imobiliari.

Procedura de insolvență a început în 2008, dar falimentul a fost pronunțat abia în 2021, la Tribunalul Cluj. Fortus nu mai avea însă activitate industrială din 2015, când s-a sistat alimentarea cu gaz şi energie electrică. Falimentul a fost gestionat de lichidatorul judiciar a fost Mureș Insolvency SPRL, care, pe parcursul procesului de insolvență, a depus mai multe planuri de reorganizare, dar fără succes. Societatea a fost implicată în numeroase procese și recursuri în instanță, iar unii foști angajați ai fabricii și creditori au solicitat recuperarea salariilor și datoriilor prin tribunale.

Dosarul Fortus a făcut turul țării

Este un exemplu clasic de colos industrial care s-a prăbușit în era post-decembristă, din cauza pierderii piețelor de desfacere, statele comuniste: de la mii de angajați și patrimoniu uriaș, la zero bunuri și angajați care puteau fi numărați pe degetele de la o mână în ultimii ani. Lichidarea a fost anevoioasă, dosarul Fortus fiind plimbat ani la rând prin instanțele din țară, de la Tribunalul Iași la Tribunalul Mureș, iar apoi la Tribunalul Cluj, un adevărat labirint judiciar.

Citește și: Zeci de foşti angajaţi vor să pună capăt simulacrului de insolvenţă de la Fortus SA – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

Au fost contestații și zeci de dosare asociate, care au ținut Fortus prizonieră în instanțe aproape 17 ani. Astăzi, nu a mai rămas nimic în patrimoniul societății. Toate bunurile Fortus au fost valorificate pentru stingerea datoriilor, iar soldul final în contul colector era suma simbolică de doar 100,13 lei la sfârșitul anului 2025.

De altfel, „Ziarul de Iași” scria anul trecut despre scăderea semnificativă a valorii activelor Fortus: o platformă industrială de aproape 140 de hectare, evaluată între 235 și 450 de milioane de lei, cu datorii totale de peste 234 de milioane de lei.

O istorie financiară dificilă

Fortus a fost un pilon al industriei locale, cu obiect de activitate fabricarea utilajelor pentru metalurgie și construcții mecanice. În perioada de vârf, compania deținea importante bunuri imobile și mobile, inclusiv terenuri intravilane și extravilane, construcții și mijloace fixe, adică tot ce era necesar pentru funcționarea unei fabrici mari, în care lucrau și 15.000 de oameni sau chiar mai mulți la apogeu. Societatea a fost înființată în 1991 și a jucat un rol strategic în economia locală. „În ultimii ani, când mai veneam pe la poartă, niciunul dintre vechii colegi nu mai lucra aici. Era un loc fantomatic”, ne spunea în urmă cu câțiva ani unul dintre foștii angajați.

Fortus SA fost o societate pe acțiuni cu capital mixt: statul deținea 60% prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Metalexportimport SA 26,2%, iar SIF Moldova avea 13,5%. Alți acționari persoane fizice aveau cote simbolice, sub 1% din capital.

Citește și: Plăţi pe sub năsălie la Fortus? O mie de ieşeni aşteaptă de ani de zile să primească salarii de 40 de milioane de lei – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

Fostul combinat a traversat ani de declin economic, cu pierderi majore. În încercarea de a acoperi datoriile uriașe ale companiei, lichidatorul judiciar a valorificat în perioada 2016-2021 toate activele colosului industrial, împărțindu-le între ceea ce era esențial pentru activitatea industrială și ceea ce nu mai era funcțional.

Cum au fost împărțite activele pentru acoperirea datoriilor

Activul funcțional, constând în terenuri și construcții necesare desfășurării activității, a fost cedat către AAAS pentru stingerea unei creanțe de peste 234 milioane lei, sumă care includea atât creanța garantată, cât și datoriile bugetare acumulate în procedură. Activul nefuncțional, format din alte imobile, terenuri și clădiri, a fost vândut sau cedat către Municipiul Iași și ApaVital SA pentru acoperirea altor datorii, printre care se numărau sume importante către creditori privați: Municipiul Iași a primit peste 87 milioane lei, ApaVital SA peste 3 milioane lei, iar firme locale precum GIP EST SRL și Antares International SRL au încasat peste 1 milion de lei fiecare. Alte sume au fost direcționate tot către Municipiul Iași, ajungând la aproape 7 milioane lei.

Masa credală totală a fost de aproape 126 milioane lei, însă gradul de acoperire a fost modest: creanțele izvorâte din raporturi de muncă, în valoare de 1,42 milioane lei, au fost integral acoperite, dar majoritatea celorlalte creanțe au rămas doar parțial sau deloc recuperate. Creanțele apărute după deschiderea procedurii au fost acoperite în proporție de circa 25%, în timp ce creanțele bugetare și chirografare au rămas neacoperite.

Un colos industrial radiat după aproape 20 de ani

În total, doar 18% din suma totală datorată creditorilor a putut fi recuperată, în timp ce cheltuielile curente ale falimentului au depășit 13 milioane lei. Fortus mai avea de recuperat și o creanță de aproape 3 milioane lei de la Metalexportimport SRL, care se afla și ea în faliment, făcând perspectivele de recuperare practic inexistente.

Procedura de închidere a falimentului s-a încheiat pe 26 noiembrie 2025, când Tribunalul Specializat Cluj a aprobat raportul final al lichidatorului judiciar, Mureș Insolvency SPRL. Niciun creditor nu s-a prezentat la ședință, singura poziție exprimată fiind cea a Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), care a votat pentru închiderea procedurii. Obiecțiunile administratorului special au fost respinse, iar judecătorul sindic a decis aprobarea raportului final, închiderea procedurii de faliment, radierea Fortus SA din Registrul Comerțului și descărcarea lichidatorului judiciar de orice responsabilitate.

Publicitate și alte recomandări video