Decizie scandaloasă la București pentru Sala Polivalentă Iași. Licitația a fost anulată cu premeditare? Singurul ofertant combate decizia CNI

„Ziarul de Iași” a anunțat în exclusivitate anularea licitației la mijlocul lunii februarie. Ulterior, ZDI a prezentat pe larg motivele care au stat la baza deciziei CNI. În aceste zile, se desfășoară un nou episod: singurul ofertant la procedură combate decizia de anulare într-o contestație de 34 de pagini depusă la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Sesizarea cuprinde peste 120 de puncte în argumentația contestatarului în cererea de reevaluare a ofertei.

În contestație, printre altele, constructorul spune că decizia CNI ridică „suspiciuni cu privire la intenția reală a autorității contractante”. Acest lucru, dar într-o altă formă, a fost subliniat și de ZDI: în bugetul de stat pe anul 2025 a fost alocată o sumă de doar 500.000 lei pentru Sala Polivalentă de la Iași, în condițiile în care lucrările, dacă ar fi fost semnat un contract, puteau începe în prima parte a anului. În mod evident, o sumă de jumătate de milion de lei nu este suficientă pentru finanțarea lucrărilor până la finalul anului 2025. Mai mult, în același buget de stat, data estimată pentru începerea lucrărilor este noiembrie 2025. În context, amintim că licitația era una de execuție în baza unui proiect tehnic livrat „la cheie” de Primăria Iași.

„Oferta trebuia cel mult depunctată, nu exclusă”

 Pentru contractul cu o valoare de 330 milioane lei, CNI a primit o singură ofertă, cea a unei asocieri de firme conduse de constructorul băcăuan SSAB-AG, principalii parteneri ai acestuia fiind Frasinul și Transilvania Grand Construct, ambele din județul Bistrița-Năsăud. Contestația a fost depusă de ultima firmă enumerată, după ce CNI a anulat licitația: reproșul principal al autorității contractante a fost că graficul de execuție propus nu respectă cerințele documentației de atribuire.

„Oferta respectă esențial cerințele documentației și ar fi trebuit cel mult să fie depunctată, nu exclusă. Interpretarea excesiv de rigidă a comisiei de evaluare a dus la un rezultat nelegal și disproporționat, în contradicție cu principiile transparenței, proporționalității și tratamentului egal”, se arată în contestația depusă la CNSC.

În documentul citat, ofertantul susține că graficul de execuție a fost întocmit în conformitate cu cerințele de calificare. Firma a catalogat decizia CNI ca „vădit nefondată și nelegală” și care reprezintă un „abuz interpretativ” al documentației de atribuire. „Practic, autoritatea a introdus ex post facto o cerință neprevăzută în documentele inițiale – transformând nejustificat un element opțional de evaluare (detalierea succesiunii și inter-relaționării subactivităților pentru punctaj maxim) într-un criteriu eliminatoriu, de selecție”, se mai precizează în contestație.

Astfel, spune contestatarul, excluderea din licitație pe motivele invocate de CNI este nelegală întrucât „indicarea subactivităților servește exclusiv maximizării punctajului tehnic, fără a condiționa acceptarea ofertei”. Suplimentar, firma arată că un punctaj tehnic mai mic nu constituie o abatere de la cerințele minime care să justifice excluderea ofertei.

„Suspiciuni cu privire la intenția reală a CNI”

„Existența unui singur ofertant în procedură sugerează o evaluare excesiv de riguroasă, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la intenția reală a autorității contractante. Eliminarea unui ofertant singular pe acest motiv a condus la anularea procedurii și la prelungirea termenului de implementare a proiectului, ceea ce contravine principiilor eficienței și bunei administrări a achizițiilor publice”, potrivit contestației.

Constructorul a detaliat și maniera în care comisia ar fi interpretat „în mod abuziv” graficul de execuție.

„Diferența de interpretare s-a manifestat astfel: ofertantul a considerat că este acceptabil să individualizeze subactivitățile și să grupeze succesiunea subactivităților similare într-un singur interval lung (acoperind toată perioada alocată acelui tip de lucrări), atâta vreme cât toate lucrările respective vor fi realizate în acest interval în ordinea necesară. De cealaltă parte, comisia a interpretat cerința drept obligația de a prezenta explicit fiecare secvență individuală a execuției, așteptându-se ca subactivitățile să fie eșalonate succesiv pe grafic, nu începute toate de la zero și finalizate simultan la termenul final al activității”, este una dintre concluziile contestatarului.

Contestatarul acuză introducerea unui criteriu suplimentar

În opinia firmei, interpretarea comisiei de evaluare echivalează cu aplicarea unui criteriu suplimentar, neprevăzut în documentația de atribuire. „Cerința era formulată general (prezentarea duratelor și relațiilor logice între activități), iar prin clarificări s-a indicat chiar că se pot grupa activități similare”, se mai arată în actul de sesizare a CNSC.

Nu în ultimul rând, contestatarul spune că CNI nu a ținut cont de răspunsurile la clarificări pe care le-a adus în timpul corespondenței între părți, până la momentul deciziei de anulare. De altfel, acesta a fost un alt motiv pentru care CNI a anulat licitația: a considerat că răspunsurile oferite de firmă sunt „neconcludente”.

În final, firma solicită CNSC să anuleze raportul de procedură și obligarea CNI să reevalueze oferta singurului participant la procedură.

Publicitate și alte recomandări video