Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Iată, domnilor parlamentari locali, ce aţi fi putut face din 2012 încoace şi nu aţi făcut!

Declarație-șoc a unui șef dintr-un mare spital: „Nici în clinicile veterinare nu este aşa“

GALERIE
Spital Spiridon, foto Dan Luca (1)Spital Spiridon, foto Dan Luca (2)Spital Spiridon, foto Dan Luca (3)Spital Spiridon, foto Dan Luca (4)Spital Spiridon, foto Dan Luca (5)Spital Spiridon, foto Dan Luca (6)Spital Spiridon, foto Dan Luca (7)Spital Spiridon, foto Dan Luca (8)Spital Spiridon, foto Dan Luca (9)Spital Spiridon, foto Dan Luca (10)Spital Spiridon, foto Dan Luca (11)Spital Spiridon, foto Dan Luca (12)Spital Spiridon, foto Dan Luca (13)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (1)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (2)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (3)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (4)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (5)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (6)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (7)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (8)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (9)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (10)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (11)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (12)
  • Spital Spiridon, foto Dan Luca (13)
- +

„Operăm câte doi pacienţi în aceeaşi sală. Ceea ce nu cred că s-a mai văzut undeva în Europa în ultimii 100 de ani. În Vest, nici în clinicile veterinare nu este aşa“. Aceasta este reacţia plină de revoltă a unui şef de clinică de la cel mai mare spital din Moldova, Spitalul „Sfântul Spiridon“. Nu e greu de imaginat cum este să operezi, sau să fii operat, în timp ce la câţiva metri în spate cineva urlă de durere, pe altă masă de operaţie. Tot aici, oameni gata de operat dorm pe câte două scaune lipite, pentru că nu sunt paturi. Situaţia, absolut revoltătoare şi umilitoare pentru Iaşi, ca important centru medical şi universitar, datează de când Ministerul Sănătăţii refuză constant, din 2012 încoace, să aloce banii necesari finalizării unei investiţii extrem de importante, începute în 2011: Clinica de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă. Oare parlamentarii locali ştiu de acest lucru? Cum s-a ajuns în această situaţie ruşinoasă?

Medicii din Clinica de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă de la Spi­talul „Sfântul Spiridon“ lucrează în condiţii de război. Colectivul este obligat să îngrijească pacienţii în condiţii necorespun­ză­toare pentru că Ministerul Sănătăţii nu a aprobat, până în prezent, finanţarea necesară finalizării lucrărilor la un proiect început din 2012. În aceste condiţii, specialiştii care şi-au făcut un renume prin activitatea din ultimii ani a centrului de chirurgie reparatorie a mâinii lucrează acum în spaţii impro­vizate, în saloane şi săli de operaţie care aparţin altor clinici.

„Pentru o sală de operaţii, au împins masa de operaţii de urgenţă de la clinica BMF şi au băgat şi masa noastră. Şi astfel operăm câte doi pacienţi în aceeaşi sală. Ceea ce nu cred că s-a mai văzut undeva în Europa în ultimii 100 de ani“, relatează revoltat profesorul Teodor Sta­mate, şeful clinicii.

Epopeea

Epopeea Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă de la Spitalul „Sfântul Spiridon“ a început în aprilie 2011, odată cu închiderea Spitalului de Urgenţe „Sfântul Ioan“ din Copou şi integrarea cli­nicilor care se aflau acolo în structura Spita­lului „Sfântul Spiridon“. După desfiinţarea spitalului din Copou, Clinica de Chirurgie Plastică, care până atunci funcţiona acolo, scriptic a fost încadrată la Spitalul „Sfântul Spiridon“. Practic, colectivul şi-a continuat activitatea în clădirea de pe strada General Berthelot nr. 2 până în decembrie 2014, când, în mai puţin de o lună, a fost nevoit să se mute în incinta spitalului de pe bulevardul Independeţei. Înainte de mutare, clinica avea 35 de paturi: 15 alocate pacienţilor arşi şi 20 celor care necesitau intervenţii de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă.

„La sfârşitul anului 2014 am fost puşi în situaţia de evacuare de urgenţă, pentru că, în acel spaţiu, IRO urma să desfăşoare un proiect european. Sigur că, din 2011, de când a trecut sub direcţia Spi­talului «Sfântul Spiridon», noi am întrebat unde anume ne vom muta. Ni s-a răspuns că în 2012 s-a elaborat o hotărâre a minis­trului Sănătăţii pe care colectivul director al spitalului a pus-o în operă, şi astfel s-a deschis şantierul de reamenajare a construcţiei vechi din fosta clinică de dermatologie“, spune profesorul Stamate, şeful clinicii.

Potrivit acestuia, clădirea monument istoric în care a funcţionat dermatologia urma să fie recondiţionată în baza unei finanţări a Ministerului Sănătăţii, estimată atunci la o valoare de 40 de milioane de lei. Finanţarea urma să asigure amenajarea unui bloc operator la etaj, a unui sector de arsuri la parter, a saloanelor pentru pacienţii spita­lizaţi la mansardă, şi la demisol a mai multor servicii necesare pentru activitatea din clinică. Proiectul de amenajare a clinicii cuprindea şi o fundamentare pentru dotarea tehnică şi aparatura medicală, evaluată la 18.950.000 de lei. Pentru că în momentul mutării clinicii din Copou lucrările la noul spaţiu erau în desfăşurare, conducerea Spitalului „Sfântul Spiridon“ a încercat să găsească soluţii temporare de organizare a acesteia.

Totul este improvizat

„Noi nu ne-am mutat într-un spaţiu destinat nouă, ci ne-am mutat pe holuri. S-au înghesuit celelalte servicii, i-au îngră­mădit pe ceilalţi. Le-au spus «Ia, retrageţi-vă dumneavoastră, ORL, cu două salone mai strâns şi cedaţi-le chirurgiei plastice». Acum avem două saloane, unul de şase paturi şi unul de şapte, astfel încât nu­mărul nostru de 35 de paturi s-a redus la 13 paturi. De aceea, mereu suntem aglo­meraţi, şi ni se întâmplă să internăm câte 10-11 pacienţi în salon de 7. Sunt oameni care dorm pe canapele, oameni care dorm pe scaune puse unul lângă altul, pentru că nu avem unde să-i culcăm peste noapte să-i operăm“, explică şeful clinicii.

Potrivit specialistului, spaţiul improvizat pentru îngrijirea pacienţilor arşi a fost luat din Clinica de Cardiologie, care a cedat un salon propriu Clinicii de Chirurgie Plastică. Ast­fel, dacă înainte aceasta asigura 15 paturi pentru pacienţii arşi, acum are doar 5 paturi destinate victimelor cu arsuri. Mai mult, cele două clinici împart şi astăzi secţia ATI destinată pacienţilor aflaţi în stare critică, chirurgia plastică fiind deservită de 3 paturi. Sălile de operaţie în care medicii intervin sunt, la rândul lor, improvizate. Una dintre ele, destinată pentru mici urgenţe, a fost încropită în cabinetul oftalmologului Came­lia Bogdănici, care a cedat spaţiul colegilor de la chirurgie plastică. Cea de-a doua sală de operaţie în care se intervine pentru intervenţii mai ample aparţine, de fapt, Clinicii BMF a spitalului.

„Nu aveam sală de urgenţe, şi atunci au împins masa de ope­raţii de la clinica BMF şi au băgat şi masa noastră. Şi aşa operăm câte doi pacienţi în aceeaşi sală. Ceea ce nu cred că s-a mai văzut undeva în Europa în ultimii 100 de ani. Ce pacient din lumea asta este bucuros să-l audă pe cel căruia i se scot dinţii din gură, în timp ce lui i se corectează un bont sau două, că şi-a prins mâna într-un aparat? În Vest, nici în clinicile veterinare nu este aşa. Şi acolo poţi izola un caz septic de cazurile aseptice. Noi nu avem această posibilitate, pentru că nu avem spaţiu. La noi este ca pe front“, mai arată profesorul Stamate.

Doar 65%, în 4 ani

Până în prezent, pentru lucrările din noul spaţiu destinat Clinicii de Chirurgie Plastică, ministerul a acordat spitalului 25 de mi­lioane de lei, lucrările fiind realizate în proporţie de 65%, după cum apreciază condu­cerea clinicii şi a spitalului. Unitatea me­dicală mai are nevoie de încă 15 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor, respectiv pentru executarea finisajelor, şi de alte 18 milioane pentru dotarea clinicii cu aparatură medicală. Atât conducerea clinicii, cât şi cea a spitalului subliniază că a înaintat nume­roase memorii Ministerului Sănătăţii, în care arată cât de necesară este investiţia pentru a trata bolnavii într-un spaţiu decent. De fiecare dată au primit doar promisiuni, pacienţii fiind îngrijiţi de aproape doi ani în condiţii improvizate. Potrivit datelor înregistrate de clinică, anual, aici sunt efectuate între 5.300 şi 5.500 de intervenţii chirurgicale.

„Demersuri pentru finalizarea proiectului am făcut atât direct la minister, cât şi cu sprijinul unor oameni politici. Săptă­mâna aceasta merg iar la minister, să prezint încă o dată situaţia. Eu sper să primim suma necesară cât mai repede, pentru că, dacă o vom primi în lunile septembrie - octombrie, va fi târziu, şi vom risca să nu o putem folosi pe toată până la finalizarea anului“, subliniază ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sfântul Spiridon“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri