Deficitul bugetar a ajuns în primele şapte luni la 4,7% din PIB, aproape 50 miliarde lei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 21.04.2021

Deficitul bugetar a ajuns în primele şapte luni la 4,7% din PIB, aproape 50 miliarde lei

GALERIE
deficit bugetar
  • deficit bugetar
- +

Deficitul bugetar a ajuns în primele şapte luni la 4,7% din PIB, adică 49,68 miliarde lei, faţă de 1,76% din PIB în perioada similară din 2019 (18,14 miliarde de lei), creşterea fiind cauzată de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie ca urmare a crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (12,5 miliarde lei), de creşterea cu 3,05 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-iulie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 224,83 miliarde lei, în timp ce veniturile bugetului general consolidat au fost de 175,15 miliarde lei în primele şapte luni ale anului.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB). Sume în valoare de 27,01 miliarde lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid-19", arată datele transmise miercuri de Ministerul de Finanţe.

Creşterea deficitul bugetar aferent primelor şapte luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri: "(i) de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie datorită crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (12,5 miliarde lei), (ii) de creşterea cu 3,05 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-iulie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, (iii) precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde lei".

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 4,61 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia Covid-19 de aproximativ 6,56 miliarde lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 175,15 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,7% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,4 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracţia încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA şi a amânării plăţii obligaţiilor fiscale) şi de cea a veniturilor nefiscale.

După ce luna anterioară a marcat o recuperare a încasărilor bugetare, în luna iulie dinamica veniturilor totale a revenit în teritoriul negativ (-8,1% an/an), ca urmare a contracţiei economice şi a extinderii facilităţilor fiscale. De altfel, declinul sever al activităţii economice din trimestrul 2 (-10,5%) s-a reflectat în încasările aferente perioadei aprilie - iulie. În plus, facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală au condus la o volatilitate crescută a încasărilor lunare în acest interval, arată datele Ministerului de Finanţe.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 14,34 miliarde lei în primele şapte luni ale anului curent, consemnând o creştere de 6,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declaraţiei unice, cu 50% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii şi dividende, de 41,3%, respectiv 11,6% (an/an).

În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada decembrie 2019-iunie 2020 (an/an), cea mai importantă componentă - încasările din impozitul pe salarii, au crescut cu doar 0,5% în primele şapte luni a.c. în principal ca urmare a prorogării termenului de plată a obligaţiilor fiscale.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 64,78 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2020, prezentând o stagnare faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, dinamica încasărilor din contribuţii din luna iulie (-0,1% an/an) converge către evoluţia a fondului de salarii din economie.

Încasările din contribuţii sociale au fost afectată de: prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,24 miliarde lei în primele şapte luni ale anului curent, în scădere cu 14,8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, incasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 10,5%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,3%.

Evoluţia negativă este explicată de contracţia activităţii economice, de amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020), precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,5 miliarde lei).

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,06 miliarde lei în primele şapte luni ale anului, în scădere cu 16% (an/an). De asemenea, această evoluţie este explicată de declinul economic, amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020 aprobată prin Legea nr. 54/2020, modificată prin OUG nr. 99/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 29,86 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2020, în scădere cu 16,4% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. După recuperarea de luna trecută, în luna iulie dinamica încasărilor brute din TVA a redevenit negativă (-12,8% an/an), în concordanţă cu evoluţia bazei macroeconomice relevante.

Evoluţia încasărilor din TVA în primele şapte luni ale anului a fost influenţată negativ de: creşterea rambursărilor de TVA cu 27,8% (an/an) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; de evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 16,57 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,4% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Declinul este explicat de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 13,6% (an/an) în perioada ianuarie-iulie 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi începând din luna martie, în contextul crizei actuale. În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12,6% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au totalizat 2,38 miliarde lei în primele şapte luni ale anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza negativă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc au scăzut în perioada analizată cu 25% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate (OUG nr. 48/2020) şi amânării la plată a unor obligaţii.

Veniturile nefiscale au înregistrat 15,58 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2020 şi prezintă o scădere 12,2% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost determinată în principal de contracţia veniturilor din dividende (-1,2 miliarde lei), ca efect al proprogarii cu două luni a termenului de depunere a situaţiilor financiare aferente exercitiului financiar 2019 pentru toate categoriile de entitati raportoare (pana la 31 iulie 2020 inclusiv, OUG nr. 48/2020).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 10,52 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2020, în creştere cu 19,9% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 224,83 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 13,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 2,5 puncte procentuale de la 18,7% din PIB 2019 la 21,3% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de Covid-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei.

"Astfel, până la finele lunii iulie s-au plătit 3,94 miliarde lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 785,7 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 66,8 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ", arată datele ministerului.

Cheltuielile de personal au însumat 63,2 miliarde lei, în creştere cu 5,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6% din PIB, cu 0,33 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 228 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 30,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2. De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 12,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 79,99 miliarde lei în creştere cu 22,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de Covid-19, cum ar fi plata pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 3,94 miliarde lei şi pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 785,7 milioane lei. De asemenea, se continuă decontările ale îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că pâna la sfârşitul lunii iulie plăţile au fost de 2,47 miliarde lei, în creştere cu 79,4% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,25 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli au fost de 3,74 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (66,8 milioane lei). Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 12,03 miliarde lei, cu 19,7% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 20,41 miliarde lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 7 luni ale anului, în creştere cu 29,1% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 301,28 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Europa se loghează în reţea

Lucian DÎRDALA

Europa se loghează în reţea

Platforma digitală, accesibilă la adresa futureu.europa.eu (cu posibilitatea selectării limbii române), îi invită pe cetăţenii „obişnuiţi” să-şi spună părerea sau să reacţioneze la postările altora, operând asemenea unei reţele sociale.

Filmuletul zilei

opinii

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Florin CÎNTIC

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Ultima decadă a lunii aprilie marchează pentru mine două comemorări speciale ale unor figuri intelectuale româneşti de care s-a întâmplat să mă ocup şi care s-au săvârşit din viaţă una după alta, chiar dacă la un secol distanţă: Vasile Conta (21 aprilie 1882) şi Mircea Eliade (22 aprilie 1986).

Cristian Mandeal: „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (I)

Alex VASILIU

Cristian Mandeal: „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (I)

Sigur că tot talentul, pregătirea minuţioasă şi inspirată la Conservatorul din Bucureşti cu profesorul Constantin Bugeanu (din păcate, rolul său de pedagog în formarea dirijorilor afirmaţi ulterior este trecut astăzi sub tăcere...), pregătirea permanentă după absolvire l-au detaşat pe Cristian Mandeal din rândurile generaţiei sale, dorinţa de a învăţa în continuare, de a-şi înfăptui concepţia interpretativă fructificând ocaziile apărute, i-au asigurat evoluţia. 

Epilare inghinală

Briscan ZARA

Epilare inghinală

Sunt multe studii despre cum afectează psihologia omului ceea ce vedem, auzim, simţim din exterior. La fiecare întindere de coardă are loc o excitare a neuronilor care provoacă senzaţii neplăcute persoanei, dar dacă lucrurile se repetă, neplăcerea dispare încetul cu încetul şi apare o oarecare toleranţă la acea senzaţie, poate chiar e înlocuită cu plăcere. Nu mai eşti afectat, nu te mai impresionează în sens rău. Asta nu înseamnă că devii mai puternic, ci mai nesimţit, mai rigid, mai greu impresionabil.

pulspulspuls

Un fakenews fain la Iaşi, care să marcheze câştiguri babane

Un fakenews fain la Iaşi, care să marcheze câştiguri babane

Atenţie mare în aceste zile nu numai la ştirile politice mai şugubeţe, stimaţi telespectatori, ci şi la alea economice mai săltăreţe, că şi de-aici pot sări iepuri după care să alergi de-ţi ies ochii din cap şi tot să nu-i prinzi. 

Caricatura zilei

Fără facebook

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.