AUR, partidul lui George Simion, a crescut într-un an cât altele în şapte. Mai exact, de la 9 procente cât a luat în decembrie 2020 la alegerile parlamentare, are acum, conform unui sondaj INSCOP publicat ieri, peste 20%. Practic, în circa un an de zile, şi-a dublat procentele şi încă ceva peste.

Dar fenomenul AUR e o surpriză doar pentru cine nu a fost atent la sondajele făcute în toată această perioadă şi nu a făcut legătura cu ceea ce s-a întâmplat în politica românească. Făcând asta, vei descoperi că în spatele ascensiunii fulminante a partidului lui Simion stă, cu semeţia-i binecunoscută de robot cvasi-uman, nimeni altul decât preşedintele ţării, Klaus Iohannis.

Iată faptele şi legătura lor cu succesul AUR. Analiza mea se bazează pe datele din cele nouă sondaje realizate de INSCOP în ultimul an, mai exact între februarie 2012 şi ianuarie 2022.

După ce a intrat în Parlament, deja după două luni, adică în februarie 2021, AUR sărise de la 9 la 16 procente. Sociologic, explicaţia e destul de simplă. Succesul AUR la alegerile din decembrie 2020 a luat prin surprindere pe mai toată lumea. Dintr-un partid înfiinţat cu câteva luni înainte, cvasi-necunoscut, ignorat în totalitate de presa mainstream, dar şi de celelalte partide, odată cu anunţarea rezultatelor din alegeri, AUR a devenit brusc o revelaţie pentru mai toată lumea. Românii, în majoritatea lor, descoperă brusc şi devin atenţi la AUR şi liderii lor, presa care până atunci nu se arătase deloc interesată de acest partid, începe să scrie şi să vorbească despre AUR, apare în prim-plan şi Diana Şoşoacă, dar şi alţi lideri mai puţin gălăgioşi şi, bineînţeles, George Simion, liderul principal. Românii află aşadar ce-i cu acest nou partid apărut ca din neant, ce vrea şi ce promite şi o parte dintre ei se lasă seduşi. Diferenţa de la 9 la 16 procente o găsim aici, e bonusul lor de succes.

Dar din februarie până în iunie 2021, AUR intră deja pe o pantă uşor descendentă şi scade de la 16% până la 14 procente. Nici asta n-ar fi o surpriză. A dispărut noutatea, unora dintre românii care s-au lăsat fascinaţi de AUR imediat ce au aflat de el, le-a mai scăzut entuziasmul, aşa că partidul părea să se aşeze cumva în matca lui. Practic, AUR promitea să rămână un partid de talie medie, de 14-15 procente. Cam de talia USR.

Dar apoi se întâmplă ceva şi, în septembrie, conform următorului sondaj, AUR sare cu trei procente în sus şi ajunge la 17%. Pentru cine-şi mai aminteşte, pe 1 septembrie începe marea criză a guvernării PNL-USR-UDMR, odată cu demiterea intempestivă a lui Stelian Ion din funcţia de ministru al Justiţiei, urmată la scurt timp de demisia în bloc şi a celorlalţi miniştri USR şi căderea guvernului Cîţu prin moţiune de cenzură. Totul în mai puţin de o lună, timp în care ţara a rămas neguvernată, intram într-un nou val pandemic, iar Cîţu se alegea preşedinte al PNL într-un celebru şi sinistru Congres avându-l ca maestru de ceremonii pe Klaus Iohannis. O lună neagră pentru speranţele a milioane de români care votaseră cu mai puţin de un an înainte pentru o nouă guvernare fără PSD.

Până la această lună neagră, în ciuda pandemiei şi a tensiunilor din societate, principalele partide de guvernare, PNL şi USR, rămăseseră oarecum stabile. PNL se stabilizase la 25-26 de procente, cam pe unde era şi în decembrie 2020, iar USR scăzuse uşor de la 15 la 12 procente. De înţeles şi asta. Guvernarea intrase firesc într-un proces de uşoară erodare, iar USR părea să fie cel care o deconta. La fel de stabil părea şi PSD, care nu crescuse în toată această perioadă mai mult de un procent, de la 29 la 30%. AUR, cum spuneam, rămăsese şi el pe la 14-15 procente.

Dar criza declanşată din umbră de Iohannis, în care Cîţu şi penibila lui #echipăcâştigătoare au funcţionat pe post de simple marionete, avea să producă, practic, relansarea în forţă a AUR până la a-l ajuta să ajungă la cele peste 20 de procente de acum (mai exact, 20,6, cf. INSCOP). O creştere fără sincope: 17% în septembrie, 18% în octombrie, 20% în decembrie, 20,6% în ianuarie curent. Timp în care PNL s-a dus efectiv la vale, de la 26% în iunie, la 16,4% în ianuarie, calificându-se astfel, graţie geniului politic al preşedintelui şi liderului său informal, Klaus Iohannis, drept prostul clasei politice.

Asta ca să ştim unde să arătăm cu degetul, când căutăm vinovatul sau cauza, funcţie de simpatii, pentru ascensiunea fulminantă şi aparent neverosimilă a AUR. Mai exact, la Cotroceni.