Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Democraţie şi tehnologie: o alianţă improbabilă, dar nu imposibilă

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Există multe alte puncte în care noile eforturi de a crea comunităţi virtuale de tot felul pot contribui la ameliorarea calităţii sistemului democratic. Punctul de pornire trebuie să fie, însă, abandonarea iluziilor potrivit cărora progresul tehnologic (cu tot ceea ce implică el) este un aliat natural al democraţiei liberale.

S-a vorbit mult, în această perioadă de restricţii şi interdicţii, despre modul în care societăţile moderne învaţă să se adapteze unor circumstanţe noi, neaşteptate sau ostile. Soluţiile dezvoltate în această perioadă în privinţa muncii sau a studiului online - spre a menţiona doar două teme ce ne-au devenit familiare - nu vor fi uitate după revenirea la normalitate, indiferent când se va produce ea. La fel se va întâmpla cu o mulţime de alte inovaţii din diverse sfere de interacţiuni. Va exista, indiscutabil, o selecţie pe care o vor realiza chiar societăţile, printr-o gamă de mecanisme ce variază de la competiţia de pe piaţa liberă la impunerea de către autorităţi. Cu siguranţă că, nu peste mult timp, vom avea ocazia să discutăm şi despre posibilele inovaţii la capitolul guvernare democratică. Poate că la noi, în România, lucrurile vor merge mai greu, dar aceasta nu face decât să accentueze nevoia ca ele să înceapă mai repede.

Elementul cheie al democraţiei îl reprezintă, aşa cum ştim, alegerile libere şi corecte. Am asistat, în septembrie - şi nu este deloc exclus ca situaţia să se repete şi la legislative - la un proces electoral nesatisfăcător, din perspectiva standardelor unei democraţii consolidate. Fără a nega progresele în raport cu anii trecuţi, este momentul să ne punem, din nou, problema introducerii votului electronic, în completarea variantelor deja existente (votul „clasic” şi cel prin corespondenţă). Autorităţile au grijă să ne solicite impozitele, indiferent unde locuim sau unde ne aflăm. Normal ar fi să ne asigure condiţiile pentru a vota primarul localităţii de domiciliu sau parlamentarii judeţului indiferent dacă, în ziua alegerilor, ne aflăm la cinci mii de kilometri distanţă. Discuţia pe această temă a fost închisă prematur, astfel că am putea cere viitorului guvern să comande un studiu în urma căruia să aflăm cât ar costa o astfel de extindere a democraţiei şi ce probleme tehnice şi politice ar trebui surmontate. Cu siguranţă că ele există, iar decizia trebuie să fie una cumpătată. Dar nici nu se poate admite, într-o ţară membră a UE, că în anul de graţie 2024 (sau 2028) un astfel de sistem riscă să falsifice voinţa naţională pentru că seniorul politic sau şeful de la serviciu ne va obliga să votăm de faţă cu el.

O altă caracteristică esenţială a unei democraţii de calitate este transparenţa instituţiilor ei în relaţia cu cetăţenii. Este, desigur, o chestiune mai veche pe agenda publică românească. De mai bine de un sfert de secol auzim cum „informatizarea” activităţii dintr-o instituţie publică le va permite cetăţenilor să urmărească fluxul decizional şi, indirect, va reduce riscul de corupţie. A apărut apoi conceptul de e-government şi au început să fie puse în aplicare, fără prea mult entuziasm, câteva dintre componentele sale. Cu limitările şi întârzierile pe care ne-am obişnuit să le înţelegem, când e vorba de România, s-a făcut ceea ce au încercat şi alţii, în Occident. Însă reacţia publicului larg nu a fost, aproape nicăieri, cea scontată, principalii beneficiari ai deschiderilor de acest tip fiind grupurile speciale de interese - actori preocupaţi de substanţa deciziei, nu de frumuseţea procedurilor. Poate că situaţia creată în urma pandemiei îi va inspira pe cei de la vârf să închidă manualul deja prăfuit al anilor trecuţi şi să iasă în întâmpinarea populiştilor chiar pe terenul acestora. O pot face, spre exemplu, punând în aplicare mai vechea idee a unor paneluri de cetăţeni (recrutaţi după un sistem folosit la selecţia juriilor în SUA şi remuneraţi corespunzător) care să urmărească, să dezbată şi să dea un vot consultativ asupra unei propuneri de politică publică, înainte ca ea să ajungă pe agenda consiliului local sau a parlamentului. Este, desigur, o metodă ce presupune anumite costuri, dar ea poate fi o soluţie pentru întărirea participării avizate şi pentru combaterea ideilor false despre actul guvernării. Nu există niciun motiv pentru care România ar fi mai puţin pregătită decât alte ţări pentru a introduce o astfel de iniţiativă, în condiţiile în care reţelele online au devenit deja o parte importantă a vieţii multora dintre noi.

Există multe alte puncte în care noile eforturi de a crea comunităţi virtuale de tot felul pot contribui la ameliorarea calităţii sistemului democratic. Punctul de pornire trebuie să fie, însă, abandonarea iluziilor potrivit cărora progresul tehnologic (cu tot ceea ce implică el) este un aliat natural al democraţiei liberale. Nu este, mai ales atunci când aceasta din urmă se schimonoseşte în încercarea de a exclude tot ceea ce nu e politic-corect şi de a ne oferi zilnic acelaşi meniu pe bază de raţionalitate tehnocratică. Tehnologia poate deveni, însă, o cale prin care energiile civice, atâtea câte mai există, să nu se epuizeze în zadar.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri