De-a lungul ultimilor 25 de ani, FMI nu a lipsit din disputele politice. Opoziţia a contestat, adesea, utilitatea acordurilor de finanţare. Măsurile dure de austeritate, reformele structurale şi privatizările au dat muniţie opoziţiei în lupta politică. Rezumată, principala cerinţă a FMI, în toată istoria relaţiilor cu România, a fost “cheltuiţi cât vă ţine buzunarul”. Adevărul este că nu s-a prea întâmplat aşa. Austeritatea bugetară nu poate fi plăcută şi, din păcate, nu dă, de fiecare dată, rezultatele estimate. Recent, într-un raport intern, specialiştii Fondului admiteau că planurile lor de reforme nu au dus, întotdeauna, la însănătoşirea economiilor la care au vegheat.

Cert este că politicienii de la Bucureşti nu s-au putut descurca fără FMI, iar acordul din 2009, cel mai criticat din cauza tăierilor de salarii şi a majorării TVA, a devenit salvator. În orice caz, FMI se vede diferit din opoziţie şi de la putere. Premierul a fost unul dintre cei mai acerbi contestatari ai FMI până în 2012 când a ajuns şeful executivului. La acea vreme declara: “De ce luăm banii, ce facem cu ei şi cine îi va plăti? Este o sinucidere naţională! Se iau bani pentru a se mai ţine Guvernul şi după ei potopul. De unde dăm înapoi?“. Mai apoi, după ce a ajuns şeful Guvernului, a uitat de propriile declaraţii. Aşa că şi-a exprimat dorinţa de a avea un nou acord preventiv, care “să ne ajute să consolidăm ceea ce am reuşit anul acesta”. Mă întreb ce să consolidăm: locurile de muncă necreate sau ruinele industriei româneşti?

În iunie 2013, în urma apariţiei unui studiu negativ privind evoluţia economiei româneşti, premierul lua FMI drept garant: ”Staţi puţin, am un certificat de sănătate fiscală şi bugetară, de reforme structurale de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană”.

În prezent, România are un acrod de tip preventiv cu FMI care ar urma să fie finalizat în vara anului viitor. În această săptămână, o echipă a instituţiei se află la Bucureşti pentru a discuta cu guvernul proiectul de buget pentru 2015. Misiunea de evaluare a acordului va avea loc în ianuarie. Preventiv, Guvernul a luat singura măsură prin care să dea bine la anul în faţa Fondului, arierate zero. Numai că a luat această măsură încălcând legea, uzând de a treia rectificare bugetară prin ordonanţă de urgenţă pe principiul – noi o aprobăm, noi beneficiem!

Ing.dr.ec Traian Dobre