
Dependența de rețele sociale a tinerilor: care sunt primele victime? Specialist ieșean: „Le afectează viitoarea adaptare pe piața muncii”

Sfârșitul anului 2024 a evidențiat impactul dependenței de rețele sociale, atât în rândul tinerilor, cât și al adulților. Specialiștii consideră că gândirea critică este cea mai afectată de această dependență, iar un număr semnificativ de elevi se confruntă cu acest fenomen.
Tot specialiștii subliniază importanța educării tinerilor, încă din școală, pentru a recunoaște informațiile false și a evita manipularea.
Deși dependența de internet și de rețele sociale este o veche problemă, în urma pandemiei de COVID-19 și a utilizării excesive a tehnologiei, în acea perioadă, lucrurile s-au agravat. În cazul elevilor, a lipsit interacțiunea cu ceilalți copii, iar aceștia s-au refugiat pe rețelele sociale pentru a combate frica de singurătate.
Profesorul Constantin Cucoș, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, și Mihaela Cenușă, profesor consilier școlar la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași, au explicat pentru „Ziarul de Iași” atât cum se manifestă această dependență în rândul elevilor, cât și cum ar putea fi mediată.
Prieteni doar în mediul online
Pentru unii copii, vremea ieșirilor cu prietenii, întâlnirile și joaca a apus de multă vreme. Rețelele sociale le-au dat impresia că ar putea avea oricât de mulți prieteni și-ar dori, chiar dacă întâlnirea fizică nu are loc niciodată.
„Tinerii stau foarte mult timp pe rețele sociale, iar acest lucru afectează, în primul rând, abilitățile de comunicare cu ceilalți, grupul social în care s-ar putea integra, pentru că, acum, dacă îi întrebi pe elevi, au foarte mulți prieteni, dar sunt virtuali. Copiii din ziua de azi au foarte puțini prieteni reali cu care să se întâlnească, să se joace, să facă activități. Deci, din punctul acesta de vedere, în realitate sunt mai singuri decât își dau ei seama”, a explicat Mihaela Cenușă.
Gândirea critică, victima dependenței de rețele sociale
Specialiștii atrag atenția că dependența de rețelele sociale împiedică dezvoltarea gândirii critice. Algoritmii acestor platforme, care livrează utilizatorului același tip de conținut din surse variate, determină, în timp, percepția că informațiile respective reprezintă adevărul absolut, fără o analiză critică din partea acestuia.
„Expunerea aceasta la rețele, unde audiența este targetată, împiedică dezvoltarea gândirii critice. Copiii nu mai au abilitatea de a sesiza ce este adevărat și ce este fals. Simplul fapt că primesc același mesaj din mai multe direcții pe net devine pentru ei adevăr. Nu mai citesc o sursă alternativă, o carte, un autor. Dacă este pe internet, ei consideră că este adevărat, iar astfel dispare capacitatea lor de a judeca critic o informație”, a precizat profesorul consilier școlar de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași.
Competențele digitale nu presupun doar dobândirea unor cunoștințe de a utiliza device-uri, programe, rețele sociale, ci și delimitarea conținuturilor acestora și separarea informațiilor adevărate de cele false, potrivit profesorului Constantin Cucoș.
„Cultura și competențele digitale presupun integrarea în spirit critic, în formarea ta, atât a instrumentarului, cât și a potențialului pentru un plus de informare, de cunoaștere, de edificare. Temele și activitățile subsumate educației digitale – prin TIC sau alte activități curriculare apropiate – trebuie să țintească formarea acestor deprinderi prin exerciții concrete de semnificare și interpretare a unor informații concrete, de discriminare valorică, de interiorizare a unor criterii de judecare, corelare, integrare a informațiilor. Până la urmă, obiectivul final îl constituie autonomizarea tânărului în a decela o astfel de ipostază a cunoașterii și «imunizarea» lui în raport cu eventualul potențial pernicios, manipulator pe care îl poate avea bagajul informațional din ce în ce mai imens, necontrolat, indeterminat. Demers care este greu, etapizat, dar care se justifică într-o societate zisă a cunoașterii”, a declarat pedagogul ieșean.
Impactul dependenței de rețele sociale asupra integrării tinerilor pe piața muncii
Pe piața muncii, tinerii dependenți de rețele sociale ar avea cel mai mult de pierdut, întrucât angajatorii caută persoane care pot interacționa, pot atinge obiective și pot acționa și independent.
„Evident că îi va afecta cel mai probabil în momentul în care va fi necesar să iasă pe piața muncii. În spatele unui ecran poți să spui și să faci orice, dar când ești față în față cu omul clar nu poți face același lucru. Așa cum arată studiile, pe piața muncii, aceștia nu se mai pot integra, nu pot lucra cu colegii, părăsesc foarte repede locul de muncă. România este pe primul loc la rata de neangajare a tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani. Mai precis, douăzeci și ceva la sută din acest interval de vârstă nu lucrează, nu studiază, nu fac nimic”, a transmis Mihaela Cenușă.
Gândirea critică trebuie formată și exersată la școală
În cazul elevilor, dezvoltarea gândirii critice ar trebui exersată la școală, alături de cadrele didactice, întrucât, potrivit fostului director al DPPD din cadrul UAIC din Iași, aceasta poate deveni „un instrument de filtrare, de apărare, acceptare și respingere a ceea ce, informațional vine din exterior”. Astfel, copilul ar putea fi învățat chiar de pe băncile școlii cum arată o știre falsă, cum verifică o informație și unde caută adevărul.
„Această se formează și se exersează nu în gol, ci în raport cu un anumit conținut, în circumstanțe date, prin acțiune expresă și în deplină cunoștință de cauză. Aș spune că la toate disciplinele e loc pentru astfel de exerciții pe care profesorii ar trebui să le identifice la nivel de conținuturi sau situații de predare. Chiar dacă materia nu este structurată explicit în acest sens, la nivel de programe sau manuale, profesorii înșiși trebuie să exploateze o astfel de poziționare față de cunoașterea ce o predă. E bine să identifice prilejuri de a deschide fante și către astfel de obiective pentru a încuraja poziționarea reflexivă față de cunoașterea care este adusă în clasă”, a explicat Constantin Cucoș.
Prin modul de predare, explicare, interogare și evaluare, cadrul didactic devine un model pentru elevi și poate dezvolta „o conduita de filtrare valorică a informațiilor receptate de aceștia”.
Dependența de rețele sociale: o problemă care afectează și adulții
Dependența de rețele sociale nu se manifestă, însă, doar în rândul tinerilor. Mihaela Cenușă spune că ar fi o falsă problemă, întrucât chiar și adulții se pot confrunta cu aceeași dependență.
„Dependența de internet nu este specifică tinerilor. Nu doar tinerii sunt dependenți de rețelele de socializare, ci și părinții lor. Un copil este singur, alege să stea pe telefon, pentru că are o mamă și un tată care, la rândul lor, aleg să stea pe telefon în loc să petreacă timp cu el, făcând alte activități alternative. Îi poți lua unui copil telefonul, dar trebuie să îi umpli golul, nu poți să îl pui să se uite la perete. Ca părinte trebuie să faci activități, să vorbești cu el”, a precizat consilierul școlar.
Publicitate și alte recomandări video