Depolitizarea și profesionalizarea managerială a directorilor de școli
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Depolitizarea și profesionalizarea managerială a directorilor de școli

GALERIE
depolitizare, directori scoli
  • depolitizare, directori scoli
- +

Presa și politicienii discută multe zilele acestea despre concursurile pentru posturile de directori de scoli, despre numărul de candidați potențiali și despre nevoia de profesioniști în domeniu. Mandatele a 9.771 de directori și directori adjuncți vor expira în luna august, după ce au fost deja prelungite cu 6 luni, iar Ministerul Educației vrea ocuparea lor prin concurs. Aceasta masivă schimbare, de la directori interimari, asupra cărora planau acuzații de subordonare politică, la directori selectați prin concurs, ridică 2 probleme legate între ele. Prima problemă este a profesionalismului cerut candidaților, relevat de condițiile care le vor fi impuse pentru a candida. A doua problemă este a disponibilității unor candidați cu o suficientă pregătire pentru a asigura un management profesionist al unei scoli. 

O analiză atentă a criteriilor care vor fi utilizate pentru acceptarea candidaturilor acestor directori arată că nici unul nu se referă la competențe sau abilități manageriale acumulate sau demonstrate cumva. Cerințele minimale pentru înscriere sunt să fi lucrat minim 5 ani în învățământ, să aibă gradul I sau II și să aibă calificativul ”Foarte bine” în ultimii ani. Nu este specificat nicăieri că este obligatorie vreo formă de pregătire sau de experiență practică managerială, dovedibilă cumva, pentru a fi un director de școală profesionist. Putem presupune că aceste competențe manageriale, de a conduce o școală, sunt cumva corelate cu aceste cerințe? În nici un caz! Aceste criterii pot fi considerate specifice doar unui post didactic, nu unui post de conducere. Analizând informațiile publice despre etapa a doua, selecția acestor candidați, vedem că testele scrise cer studierea unei bibliografii care include aspecte privind managementul educațional, dar, acumularea competențelor manageriale nu se face doar prin învățarea unor texte din cărți. 

Această abordare a procesului de selecție este o reliefare tacită a faptului că Ministerul Educației nu recunoaște deschis nici o traiectorie de carieră care să îi formeze, întâi teoretic și apoi practic, pe profesioniștii care ar fi potriviți pentru această funcție. Ori, este nevoie de o astfel de recunoaștere tocmai pentru a marca depolitizarea.
In total sunt aproximativ 10.500 de unități de învățământ (peste 9000 de școli și peste 1400 de licee), cu directori și directori adjuncti. Astfel, sunt aproximativ 21000 de posturi în tot sistemul național, pentru care ar fi benefică o formă de pregatire și o gândire a unor etape de dezvoltare a competențelor manageriale demonstrabile pentru a putea candida pe un post de director de școală. Crearea unui plan de dezvoltare a unei cariere pentru un director de școală trebuie să devină un proiect al Ministerului Educației, pentru ca pe termen mediu să vedem un proces formalizat de dezvoltare, care să asigure formarea continuă a unui grup consistent și competent de candidați bine pregătiți, atât teoretic, cât și experiențial. Un prim pas ar putea fi valorizarea unor programe de master dedicate acestui parcurs profesional, prin menționarea în condițiile de participare a unui avantaj acordat absolvenților de programe în domeniul managementului în educație. De exemplu, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași există deja de mulți ani un astfel de program, numit ”Politici şi management în educaţie”, la Universitatea București, la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj și la alte câteva universități sunt programe numite ”Management educațional”.

Toate aceste programe declară explicit că formează specialiști pentru management în educație și sunt acreditate de ARACIS. Dacă în cerintele minimale s-ar include o forma de avantajare a absolventilor programelor acreditate de master în domeniul ”managementului educațional”, absolvenții acestor programe ar putea avea parte de o recunoaștere deschisă a acumulării unor competențe utile pentru o traiectorie profesională axată spre management în educație. Un al doilea pas ar fi imaginarea unei traiectorii de acumulare a competențelor practice de conducere a unei unități de învățământ, cu mai multe etape. De exemplu, să fi fost anterior director adjunct macar 2 ani, pentru a putea candida pe un post de director de școală. 


Problema a doua este aceea de a estima disponibilitatea unui număr suficient de candidați cu o bună pregătire pentru a asigura un management profesionist al scolilor. Pentru cele 9700 de posturi există minim un candidat pe care se poate conta: actualul ocupant al acelui post. Însă, acuzația adusă numirilor interimare era tocmai aceea că unii ocupanți nu ar fi buni manageri, în numirea lor, influențată politic, criteriile de profesionalism devenind uneori secundare, în urma intereselor politice. Deci, ce alți candidați, care pot scoate din sistem pe acei directori ”politizați” insuficient de competenți sau de performanți, sunt pregătiți și sunt dispuși să intre în luptă contra actualilor directori? Cum își vor putea susține ei competența? Consider că numărul lor va fi mic, din două motive: cei care ocupă posturile vor putea demonstra perioade de timp mai mari ca experiență pe un post similar, iar candidaturile din aceeași școală vor fi limitate de frica unor posibile conflicte ulterioare cu directorul, dacă nu câștigi postul.


Cel mai probabil vom vedea candidând și câștigând o mare parte dintre actualii interimari, obținându-se astfel o anumită depolitizare. Astfel, pe termen scurt, cei 9700 de directori care vor fi confirmați pe post după concursuri, vor fi în mare măsură aceeași, vor fi scăpat public de eticheta de ”numiți politic” dar vor exista în continuare șanse ca ei să manifeste partizanatele politice anterioare. Din păcate, nu vor putea toți prezenta un parcurs de acumulare a competențelor care să garanteze profesionalismul lor, acesta urmând a fi  girat doar de capacitatea membrilor comisiilor de concurs de a discerne prezența sau absența competențelor manageriale. 

Tranziția pe termen lung spre un sistem în care funcțiile de conducere să fie ocupate de buni profesioniști implică nu doar depolitizarea procesului de numire a titularilor sau interimarilor, ci și crearea unui sistem național care să formeze teoretic și practic candidați competenți, cu trepte de evoluție în carieră și de validare a nivelului de competență managerială. 

Conf.univ.dr. Andrei Ștefan Neștian

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Alexandru LĂZESCU

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Ambiţiile Franţei de a determina decuplarea UE de Statele Unite, în baza conceptului „autonomie strategică”, şi de adoptare a unei poziţii neutre în competiţia geopolitică dintre America şi China, în coroborare cu focalizarea Washingtonului pe zona Indo-Pacifică, riscă să divizeze serios Europa şi să fractureze grav relaţia transatlantică.

Filmuletul zilei

opinii

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

Practicile mele agricole

Michael ASTNER

Practicile mele agricole

Zilele trecute, pe când culegeam strugurii reci de la ploaie şi burniţă ba din vârf de vişin (unde s-a căţărat fraga neagră), ba din corzile tăiate cu crăci de vişin cu tot, deci la sol, mi-am adus aminte de copilărie, când, cam tot în perioada asta, eram duşi, după doar două săptămâni de şcoală, la practică agricolă.

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.