Citiți versiunea integrală a Ziarului de Sănătate, numărul 33

Dr. Adela Bârzu, medic specialist psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi, a spus că studiile de specialitate au demonstrat că termoreglarea se traduce și printr-o creștere a nevoii de conectare socială şi de apropierea de ceilalți. Creșterea temperaturii externe poate duce însă la un număr mai mare de conflicte.

„În cazurile de hipotermie medie ușoară pot să apară tulburări cognitive și ale afectului, astfel încât cei care suferă de tulburări de anxietate sau depresie pot întâmpina agravarea simptomelor. Persoanele cu tulburări psihice prezintă modificări la nivelul sistemului de termoreglare. Astfel pacienții cu schizofrenie pierd mai multă căldură. Cei cu depresie raportează o dificultate mai mare de a se adapta la frig spre deosebire de cei care nu suferă de această boală”, a explicat dr. Adela Bârzu.

Medicul a mai spus că deocamdată nu se cunosc cauzele tulburărilor de afect sezonale, dar sunt anumiți factori care pot juca un rol în această situație. Un exemplu în acest sens ar fi nivelul redus de lumină solară din timpul toamnei și al iernii, ceea ce duce la o modificare a ritmului circadian interior (procesele biologice, biochimice şi comportamentale care au loc în organism în 24 de ore).

„Ca efect al luminii solare diminuate apare o scădere a nivelului de serotonină şi a celui de melatonină, ce se traduce prin modificări ale stărilor emoționale şi ale somnului. Simptomele de alarmă ar putea fi retragerea socială, probleme la locul de muncă sau la școală, abuzul de substanțe, tulburări de alimentație, creșterea anxietății până la simptome severe precum gândurile sau comportamentele suicidare”, a spus dr. Adela Bârzu.

Perioada sărbătorilor de iarnă este greu de gestionat pentru persoanele singure

Deşi perioada sărbătorilor este considerată un timp de bucurie și bunăstare petrecut alături de cei dragi, sentimentul de singurătate este foarte comun în aceste momente. Medicul a explicat că mentalitatea generală pozitivă, stresul adăugat, expectativele nerealiste și amintirile emoționante vin ca o presiune ce generează disconfort, cu atât mai mare persoanelor care sunt și sigure. Faptul că nu se împlinesc aceste imagini perceptuale, cât și conexiunile apar sentimentele de singurătate, de tristețe, de anxietate și autoreflecție.

„Depresia poate apărea în orice perioadă a anului, dar stresul și anxietatea din perioada sărbătorilor pot crea, chiar și la persoanele care sunt în general mulțumite, un sentiment de singurătate sau o lipsă a bucuriei. Senzația de tristețe de sărbători sau depresia de sărbători pot să apară în urma căutării unui echilibru pentru a face față cerințelor crescute din această perioadă, iar izolarea socială este unul din predictorii negativi cei mai puternici. Unele persoane pot avea un grup social restrâns sau oportunități reduse de socializare, iar cele care trăiesc un sentiment de deconectare de multe ori evită interacțiunile în timpul sărbătorilor. Din păcate retragerea nu face decât sa înrăutățească senzația de singurătate și simptomele de depresie”, a atenționat medicul.

Acesta a mai spus că principalele simptome ale depresiei sunt durerile de cap, consumul excesiv de alcool, mâncatul compulsiv, tulburările de somn precum insomnia sau hipersomnia, oboseala, agitația, creșterea anxietății și iritabilitate.

Ca orice alt tip de afecțiune depresivă care nu este luată în considerare, simptomele se pot agrava de la retragere socială, abuz de substanțe până la ideație suicidară. De aceea, a atenționat dr. Adela Bârzu, este nevoie să fim atenți la simptome pentru a le preveni.

„O modalitate eficientă de combatere a depresiei este prevenția simptomelor. Pentru cei care simțim presiunea sărbătorilor se recomandă să realizăm noi tradiții precum planuri de vacanță împreună cu cei dragi, să căutăm să petrecem timp împreună cu cei pe care îi simțim apropiați nouă, să realizăm conexiuni cu persoane noi, să ne luăm posibilitatea să refuzăm să participăm la evenimente care ne fac să ne simțim inconfortabil, să împărțim responsabilitățile cu ceilalți. Dacă suntem singuri să participăm la acte de voluntariat, să ne reconectăm cu natura. Plimbările în parcuri sau păduri ne ajută să ne relaxăm atunci când ne simțim copleșiți. Iar pentru cei care se cunosc cu afecțiuni depresive  prevenția se realizează continuând sau luând tratamentul medicamentos din timp și menținând contactul cu medicul psihiatru”, a concluzionat dr. Adela Bârzu.

Publicitate și alte recomandări video