
Depresia de sărbători nu este un mit: „Avea o familie fericită, dar în fiecare decembrie resimțea o tristețe profundă”. Explicațiile medicului Raluca Modoranu

În ultimii ani, termenul „depresia de sărbători” a devenit din ce în ce mai utilizat: este folosit pentru a descrie o stare emoțională negativă pe care unii oameni o experimentează în perioada sărbătorilor de iarnă.
Deși acestea sunt, în mod tradițional, asociate cu bucuria, familia și celebrarea, pentru multe persoane sărbătorile de iarnă pot aduce și sentimente de tristețe, anxietate sau izolare
Depresia de sărbători este o problemă frecvent întâlnită în practica psihoterapeuților și a medicilor psihiatri
„Un caz care mi-a rămas în minte este al unei paciente în vârstă de 25 de ani care, deși era mamă a trei copii și avea o familie iubitoare, resimțea o tristețe profundă în fiecare decembrie. În urma terapiei, am descoperit că suferința era legată de pierderea mamei sale în copilărie, chiar în Ajunul Crăciunului. Prin terapie, am reușit să transformăm această perioadă într-un prilej de comemorare liniștită, ceea ce i-a adus un sentiment de împăcare”, a povestit dr. Raluca Modoranu, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași.
O tristețe persistentă, de cel puțin două săptămâni
Specialistul a explicat că depresia de sărbători este o stare tranzitorie de tristețe, melancolie sau apatie care apare în jurul perioadei festive. Nu este o afecțiune psihiatrică distinctă, ci mai degrabă o manifestare a unor factori emoționali, psihologici sau sociali care devin mai pregnanți în acest context.
„În Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale, depresia de sărbători nu este recunoscută ca un diagnostic distinct. Cu toate acestea, simptomele asociate cu depresia de sărbători se încadrează adesea în alte tulburări sau condiții menționate, ca de exemplu tulburarea depresivă majoră atunci când include o stare depresivă persistentă, de cel puțin 2 săptămâni, pierderea interesului sau a plăcerii în activități obișnuite, creșterea în greutate, insomnie sau hipersomnie, dificultăți de concentrare sau în luarea deciziilor. Depresia de sărbători este asociată și cu tulburarea afectivă sezonieră, o formă specifică de tulburare depresivă majoră. Aceasta apare în principal în lunile de iarnă, când expunerea la lumină naturală este redusă”, a explicat dr. Raluca Modoranu.
Medicul psihiatru a mai spus că, adesea, pentru cei care experimentează depresia de sărbători din cauza stresului legat de evenimentele sezoniere, pierderea unui membru al familiei sau schimbări majore în viață, simptomele pot fi diagnosticate ca o tulburare de ajustare cu dispoziție depresivă. Aceasta apare atunci când reacțiile emoționale la un factor de stres sunt disproporționate în intensitate și durează o perioadă mai lungă decât ar fi de așteptat, dar nu mai mult de 6 luni după încetarea factorului de stres.
Care sunt primele semne care ar trebui să ne îngrijoreze?
„Există și persoane care pot prezenta anxietate intensă în preajma sărbătorilor, legată de așteptări sociale sau financiare. Aceasta poate coexista cu depresia și poate fi diagnosticată ca tulburare de anxietate generalizată. De asemenea în cazul depresiei de sărbători, presiunile culturale și sociale pentru a fi fericit și pentru a celebra sărbătorile pot amplifica sentimentele de eșec sau izolare. Este paradoxal, dar chiar și cei care iubesc sărbătorile pot experimenta depresia de sărbători. De multe ori acest lucru este legat de presiunea de a face totul «perfect» sau de sentimentele de vinovăție asociate cu neîndeplinirea așteptărilor proprii sau ale altora”, a explicat dr. Raluca Modoranu.
Primele simptome care, conform specialistului, ar trebui să constituie un semnal de alarmă sunt persistența stărilor de tristețe o perioadă lungă, izolarea socială voluntară, creșterea iritabilității sau a anxietății, gânduri negative despre viitor.
Dacă aceste simptome durează mai mult de două săptămâni sau interferează semnificativ cu viața de zi cu zi, este recomandat să se solicite ajutor specialiștilor din sfera sănătății mintale.
Dr. Raluca Modoranu a explicat că tratamentul depresiei de sărbători variază în funcție de severitatea simptomelor și de cauzele lor. Deoarece nu este o afecțiune distinctă, ci mai degrabă o manifestare a unor tulburări existente sau o reacție la factori situaționali, abordarea implică adesea o combinație de intervenții psihoterapeutice, farmacologice și modificări ale stilului de viață.
Cum te pregătești pentru asta: uneori e nevoie de medicație dată de un specialist
„Psihoterapia este esențială pentru înțelegerea și gestionarea depresiei de sărbători. Metodele frecvent utilizate includ terapia cognitiv-comportamentală care ajută pacienții să identifice și să schimbe tiparele de gândire negativă și comportamentele distructive asociate sărbătorilor, cum ar fi perfecționismul sau așteptările nerealiste. Vorbim apoi de terapia de susținere care oferă un spațiu sigur pentru exprimarea emoțiilor și pentru explorarea cauzelor stresului sau a tristeții din perioada sărbătorilor. Se mai folosește și terapia de expunere la lumină. În cazul în care simptomele depresive sunt asociate cu tulburarea afectivă sezonieră expunerea zilnică la o lampă cu lumină intensă de 10.000 de lucși poate fi foarte eficientă. Pentru cazurile moderate sau severe, medicația poate fi necesară. Este vorba de antidepresive sau medicație anxiolitică”, a punctat medicul.
Pentru a preveni apariția depresiei de sărbători în anii următori, este esențială construirea unor obiceiuri sănătoase pe parcursul anului, inclusiv menținerea relațiilor sociale și gestionarea eficientă a stresului.
„Strategiile pentru gestionarea depresiei de sărbători includ stabilirea unor așteptări realiste și vorbim aici de acceptarea imperfecțiunilor ca parte a vieții, planificarea din timp prin organizarea activităților și a bugetului pentru a evita stresul de ultim moment, conexiunea socială adică implicarea în activități de grup sau voluntariat pentru a combate izolarea. Nu trebuie să uităm de grija pentru sine prin menținerea unui program de somn regulat, o alimentație sănătoasă și exerciții fizice”, a recomandat dr. Raluca Modoranu.
Publicitate și alte recomandări video