Acesta ar trebui să fie un laitmotiv al Zilei Naţionale a României şi un demers comun prin care să dovedim responsabilitate, guvernare raţională şi echitabilă, implicare, dincolo de doctrine, ideologii şi programe politice care pot avea nuanţe fireşti sau accente diferite. 

 Afirmam în apropierea zilei de 1 Decembrie, la aceeaşi tribună, faptul că ,,astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de unitate naţională, de o unitate a partidelor politice în realizarea proiectelor de ţară, de o unitate a celor peste 3 milioane de români din diaspora, dar şi a celor ce trăiesc în ţară.”

 În acest sens, deputat PSD de Iaşi Camelia Gavrilă subliniază importanţa autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş ce reprezintă un proiect de ţară mult susţinut şi aşteptat de locuitorii Moldovei, de investitori, de românii din Republica Moldova, dar şi de toţi actorii implicaţi în proiecte civice, politice, economice sau culturale. Dezbateri, declaraţii politice, interviuri, interpelări, articole de presă, nenumarate demersuri s-au consumat periodic, repetitiv. Şi, totuşi, nu consemnăm nici o finalitate până astăzi, încercările şi presiunile nu s-au concretizat decât în studii de fezabilitate, în idei şi opinii, în programe politice sau memorii de susţinere care sunt utile dacă sunt constructive şi îmbunătăţesc procesul fără a-l încetini, fără a amâna sau eventual elimina sensurile într-un dialog steril.

Deputatul ieşean  prezintă în Plenul Parlamentului o scurtă retrospectivă a  iniţiativelor şi activităţilor realizate pentru această autostradă începute în luna mai 2007, atunci când a fost publicat anunţul pentru licitaţia „Elaborare Studiu de Prefezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Sculeni“. În anul 2009, CNADNR (actuala CNAIR - Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) scoate la licitaţie realizarea studiului de fezabilitate pentru autostradă, împărţită în trei loturi. În iulie 2012, specialiştii din Ministerul Transporturilor au elaborat indicatorii tehnico-economici pentru proiectul Tg. Mureş - Iaşi la un cost de 8,9 miliarde de euro, cu mult peste cele 6,4 miliarde de euro menționate în primul studiu de fezabiliate. În iunie 2014, CNADNR a scos la licitație realizarea studiului de fezabiliate pe cele trei sectoare ale autostrăzii: Tg. Mureş - Ditrău, Ditrău - Tg. Neamţ şi Tg. Neamţ - Iaşi - Ungheni, iar  în februarie 2015 au fost deschise ofertele de reactualizare a unor studii de fezabilitate. Peste 10 ani de studii de fezabilitate, dezbateri aprinse, poziţii ale demnitarilor români şi ale parlamentarilor deopotrivă  nu au reuşit să  îndeplinească scopul clar cerut de cetăţeni, de logica economică şi socială, de societatea civilă, o autostradă care să unească ţinuturi, economii, oameni şi locuri.

Astăzi, la 10 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, autostrada Iaşi - Târgu Mureş ar putea uni una dintre regiunile modeste şi sărace, mai puţin dezvoltate, cu centrul de dezvoltare şi civilizaţie europeană, ar apropia regiuni culturale diferite, constituind o punte de legătură între Republica Moldova, regiunea de Nord- Est a Moldovei, oraşe importante, pe de o parte, şi Transilvania, Occidentul Europei, modelul de dezvoltare europeană pe care l-am asumat cu toţii, pe de altă parte.

În preambulul dezbaterilor asupra proiectului de buget pentru anul 2018, revin cu insistenţă asupra temei şi invit la receptivitate, la abordare echilibrată şi raţională, la o previziune financiară clară pentru bugetul din anul 2018 pe speţa propusă atenţiei Parlamentului şi astăzi, încă o dată, ca pledoarie şi argumentaţie pentru o abordare corectă şi echitabilă. Asemenea unui antreprenor, România anului 2018 trebuie să îşi prioritizeze domeniile cheie, să asigure o educaţie şi un sistem medical de calitate, fireşti pentru secolul XXI, fără a elimina, însă, segmentul investiţional, privirea spre viitor, măsurile necesare pentru dezvoltarea echilibrată a ţării.

Anul 2018 trebuie să fie un an de start pentru acest proiect, an în care se poate face trecerea de la vorbe şi promisiuni, la fapte concrete şi corecte, un an care să se raporteze la trecutul naţional de acum un secol, la efervescenţa şi dăruirea umană din acele timpuri. Acest efort trebuie să fie unul susţinut prin acţiunile politice, prin actul concret de guvernare al decidenţilor, prin implicarea societăţii civile, prin armonizarea eforturilor, dincolo de proiectele fiecărei regiuni, dincolo de inevitabile subiectivităţi şi proiecte locale.  

În concluzie, este evident că noi, parlamentarii ieşeni, în calitate de promotori ai proiectelor şi opţiunilor circumscripţiilor pe care le reprezentăm în Parlamentul României, suntem datori să abordăm acest subiect şi să îl plasăm prioritar pe ordinea de zi a Guvernului.  În atmosfera de emulaţie, dar şi de analiză şi reflecţie responsabilă, generate de o nouă aniversare a sărbătorii naţionale,  adresez un apel spre unitate parlamentarilor din regiunea Moldovei, reprezentanţilor Guvernului, în sensul că o ţară nu trebuie să se dezvolte inegal, fragmentar, având încă zone cu un real decalaj financiar, economic şi  social.

Deputat PSD de Iaşi

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT