Deraiere totală a fondurilor pentru modernizarea liniilor de cale ferată din zona Iașului. Toți banii merg în Sud și Vest

Nu doar proiectele mari de infrastructură rutieră au fost „cernute” de guvern în categoriile cu finanțare/ cu finanțare amânată. Proiectele feroviare, și așa puține la număr, au fost trecute și ele prin același „ciur”: o parte, chiar dintre cele cu grad mic de progres, au fost ținute în continuare „pe bani”. Pentru acestea, respectiv pentru proiecte feroviare de modernizare, „în urma negocierilor tehnice cu Comisia Europeană, au fost acceptate ținte de finalizare la 31 august 2026 de 50 la sută, respectiv 70 la sută pentru cele aferente lucrărilor de infrastructură”, menționează Memorandumul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii adoptat în ședința de guvern din 18 septembrie. Așadar, guvernul și-a asumat faptul că ele nu vor putea fi finalizate la termenul limită al Planului Național de Reresare și Reziliență.

Dacă, pe rețeaua rutieră, se regăsesc proiecte finanțate integral prin PNRR – cum e Autostrada Moldovei A7 până la limita județelor Neamț-Iași –, proiectele feroviare intră doar pe componenta de împrumut, atât pentru rețelele de cale ferată, cât și pentru cele de modernizare a materialului rulant (locomotive și vagoane). Pe componenta de împrumut intră și sectorul de autostradă Mircești-Pașcani.

Numai una-i din Moldova: Iași-Mărășești

Memorandumul conține însă un singur proiect din toată zona Moldovei: intervențiile de tip „quick-wins” destinate creșterii vitezei pe linia Mărășești-Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iași. De altfel, lucrările sunt aproape gata, progresul tehnic indicat în memorandum fiind de 98,50 la sută. Acest tip de lucrări de complexitate redusă are beneficii majore asupra rețelei feroviare.

De altfel acesta este și tipul predominant de proiecte cu finanțare PNRR. Doar liniile Cluj-Napoca-Episcopia Bihor și Caransebeș-Timișoara-Arad sunt modernizate de la un capăt la altul cu fonduri PNRR.

Majoritatea proiectelor quick-wins se regăsesc în Transilvania: Oradea-Satu Mare-Halmeu, Apahida-Dej-Baia Mare-Satu Mare, Coșlariu-Teiuș-Cluj-Napoca, Sibiu-Copșa Mică și Arad-Oradea (care nici n-a început). În sud sunt două asemenea proiecte, București-Craiova și Pitești-Slatina-Craiova (finalizat), în vreme ce în estul țării nu e decât unul, Iași-Mărășești, unde lucrările s-au derulat pe o lungime de aproape 42 km pe un fir de cale ferată. Obiectivul a constat în „înlocuirea elementelor componente ale suprastructurii căii și realizarea căii fără joante (legătură între șine, n.r.), în vederea ridicării restricțiilor de viteză și a restabilirii vitezelor de circulație: 120 km/h pentru trenurile de călători și 80 km/h pentru trenurile de marfă” pe sectorul Tutova (Vaslui) – Munteni (Galați), după cum ne-au precizat cei de la CFR Infrastructură.

Avem studii, n-avem bani de lucrări

„Sporirea eficienței economice și a siguranței feroviare prin creșterea nivelului de centralizare al instalațiilor de semnalizare feroviară” – Lot 4 (SRCF Iași și Galați) este un alt proiect al Sucursalei Regionale ieșene de Căi Ferate. Este vorba de realizarea centralizării electronice pe liniile: 600 Tecuci-Iași, 509 Verești-Leorda-Botoșani și 507 Bacău-Piatra Neamț. Procedura de achiziție pentru proiectare și execuție este în curs de finalizare, precizează răspunsul primit la solicitarea Ziarului de Iași.

Prin Programul Transport 2021-2027, Regionala ieșeană a obținut fonduri pentru modernizarea/ reabilitarea stației Pașcani (pe o listă cu 47 de stații de cale ferată din țară), contractul pentru proiectare și execuție fiind acum în prima etapă, și pentru lucrări de reabilitare a două podețe situate pe linia 509 Verești-Botoșani (licitație în curs de pregătire). De asemenea, trei studii de fezabilitate așteaptă să fie făcute, toate după aprobarea finanțării, mai spun cei de la CFR Infrastructură. Este vorba de electrificarea liniilor Tecuci Nord-Bârlad-Vaslui-Iași (Nicolina), Bacău-Piatra Neamț-Bicaz și Verești-Leorda-Botoșani.

O a patra linie are șanse mai mari să fie electrificată: Iași-Frontieră-Ungheni, etapă din cadrul proiectului reabilitării liniei de cale ferată Roman-Iași-Frontieră. Contractul se va semna după aprobarea finanțării prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), aceeași sursă prin care se construiește acum podul peste Prut.

Publicitate și alte recomandări video