Dermatita atopică - boala care unește în suferință medici și părinți pentru copiii care se scarpină până la sânge
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 27.11.2020

Dermatita atopică - boala care unește în suferință medici și părinți pentru copiii care se scarpină până la sânge

GALERIE
dermatita - colaj
  • dermatita - colaj
- +

„Chinul este foarte mare, îți vezi copilul că se scarpină până îi curge sângele”, descrie mama unui copil care este diagnosticat cu dermatită atopică doar de câteva luni, o boală despre care nu știi exact de unde vine și cum va evolua. O afecțiune apărută la nivelul pielii sub forma unor leziuni roșii, cu aspect aspru, uscat, care se pot extinde pe tot corpul și care aduce neliniște în întreaga familie. Rușinați de cum i-ar percepe cei cu care intră în contact copilul, părinții ajung să acopere fața copilului cu o batistă din dantelă, știind că cei din jur ar observa și i-ar întreba care este motivul. „Boala reprezintă un disconfort pentru familia extinsă, însă cele mai afectate rămân persoanele care au contact direct cu micuțul, totul amplificându-se din cauza simptomelor și reacțiilor total noi pe care le experimentează bebelușul neputincios”, susține psihologul Monica Dobrea.

Adesea, diagnosticul de dermatită se pune în cabinetul medicului specialist doar la vederea erupțiilor care provoacă mâncărimi, după ce părinții povestesc că cel mic este agitat, nu doarme și plânge căutând ajutor. „La copilul sugar apare de obicei la nivelul feței, sunt copiii aceia cu obrajii îmbujorați, cu niște leziuni de la roz la roșu, cu aspect foarte aspru și care se pot extinde pe trunchi, pe mâini, sau picioare, în special situate la nivelul încheieturilor”, explică prof. dr. Evelina Moraru, medic primar pediatrie, alergologie și imunologie clinică. Medicul își amintește că în experiența sa de zeci de ani a avut cazuri pe care le depista din momentul în care pacientul intra în cabinet, dar și copii care au avut nevoie de analize amănunțite până la descoperirea problemei.

Începutul

„De fapt este o problemă care doar se reflectă în exterior, dar cauza este internă. Degeaba tratezi dermatita cu creme cu cortizon la suprafață, având doar efect local, când de fapt aceasta îți arată clar că ceva nu e bine în interior”, crede Alexandra Muraru, mama unei fetițe de doi ani și trei luni diagnosticată cu dermatită atopică. Primele probleme au început să apară din prima lună de viață, însă mama a sperat că este vorba doar despre „acneea bebelușului” și că în câteva luni va trece. „După diversificarea de la șase luni am observat că tot avea bubițele, în special pe față, pielea îi era uscată și atunci am vorbit cu medicul pediatru. M-a pus să îi fac analize și ne-a spus să ținem regim, atât eu cât și fata timp de șase luni. Regim fără lactate, fără gluten și fără zahăr”, își amintește Alexandra. Își amintește că atunci când fetița era mică și apăreau primele semne vomita des și stătea mult timp la sân când era alăptată. „Sunt multe semne, dar când copilul e mic nu prea îți dai seama clar. Știi că trebuie să eructeze după masă, de foarte multe ori îi venea și noaptea înapoi o aciditate și o auzeam cum înghite. E o boală care se poate depista din timp și trata sau măcar ține sub control”, consideră Alexandra.

Cele șase luni de regim au dus și la apariția primelor schimbări: au dispărut bubițele și s-a redus frecvența scaunelor cu mucus. Acum regimul nu mai este atât de strict, iar efectele dermatitei sunt menținute sub control și cu ajutorul regimului. „În prezent îi dau lactate, dar lapte fără lactoză. Dacă mănâncă prea mult unt, iaurt sau brânză, uneori îi reapar bubițele, fiind un semn că le digeră greu și că ar trebui făcută o pauză. Pe lângă regim, sunt necesare produse pentru regenerare, cum ar fi laptele de cocos, care are acțiune de refacere, regenerare, aloe vera și neapărat probiotic. După două săptămâni de regim, încă rămân în organism urme de lactate. Ca organismul să își revină complet are nevoie cam de nouă luni de regim”, a mai spus mama fetiței.

Doi copii și o singură boală

Alina Hazaparu are doi copii care au fost diagnosticați cu dermatită atopică, unul care are cinci ani și unul de șapte luni. Medicii i-au explicat că cel mai probabil cauza este un „teren alergic” existent în familie, tatăl copiilor având de-a lungul timpului mai multe alergii. „Copilul cel mare a scăpat de dermatită, din fericire, însă a rămas cu o rinită alergică ce se manifestă preponderent când este răcit. Până la doi ani a avut dermatită accentuată, care ușor, ușor a trecut. Cel mic are șapte luni și la el a început să apară dermatita pe la patru luni”, precizează mama celor doi copii.

La primul copil, medicii nu i-au recomandat să facă schimbări în alimentație, ci să folosească o cremă pe piele atunci când este nevoie. La al doilea copil, recomandarea a fost de excluderea lactatelor atât din alimentația mamei cât și din cea a copilului, până când acesta împlinește vârsta de un an. Mama celor doi copii spune că boala are pusee, perioade în care manifestările sunt mai severe și perioade de acalmie, când pare că boala a trecut. „Apare și fără să știu care este cauza, poate face alergie la ce consum eu și nu reușesc să îmi dau seama la ce anume. Însă este foarte evident, apar pete roșii, uscate, mai ales atunci când imunitatea este scăzută, ca de exemplu atunci când copilul răcește, când îi ies dinții”.

Sentimente de vinovăție

„Soțul meu are o alergie la metale și în general cei din familia lui au mai avut de-a face cu alergii și probleme de piele”, povestește Alina Georgescu. Copilul are acum șase luni și este diagnosticat de la trei luni cu dermatită atopică, în acest timp folosind mai multe creme care ajută doar pe moment, pentru că pielea îi rămâne în continuare aspră. „Am început diversificarea și trebuie să stau mereu atentă, trebuie să introduc alimentele încet și pe rând. Pielea este uscată și se înroșește după baie, se mai și scarpină câteodată, dar când îl văd nu îl las”. Pentru că problema pare că nu și-a găsit încă rezolvarea, părinții au fost la un dermatolog pediatru, însă vor că ceară și părerea unui alergolog care poate avea răspunsuri la întrebările lor.

Specialiștii văd această boală ca una care afectează întreaga familie: copilul nu se simte bine, nu se poate odihni, iar părinții roiesc în jurul său căutând metode să îl ajute. „Părinții pot resimți sentimentul de vinovăție în legătură cu absolut tot ce li se întâmplă micuților, mai ales dacă aceștia sunt învinuiți și de alte persoane care vin cu sfaturi și sugestii legate de creșterea bebelușului. Coincidențele care apar odată cu instalarea unei afecțiuni adâncesc tendințele de blamare, părinții ajungând să se simtă neputincioși, să nu mai fie eficienți în a-l ajuta pe copil pentru că sunt absorbiți de emoții negative și gânduri disfuncționale”, explică psihologul Monica Dobrea.

Corina are un bebeluș de 11 luni, care este diagnosticat de la trei luni cu dermatită atopică, o formă inițial ușoară, dar care pe parcurs s-a agravat foarte tare. „Chinul este foarte mare, îți vezi copilul că se scarpină până îi curge sângele și nici nu trebuie să te pricepi ca să îți dai seama ce disconfort are. Îl mai vezi și cum e – săracul – sătul de aceleași alimente în fiecare zi pentru că e alergic la majoritatea. Lapte, gluten, unele fructe și legume, aproape toate cerealele și multe altele”, exemplifică mama copilului. Încă încearcă să afle dacă există o cauză, pentru că pe măsură ce timpul a trecut, copilul a dezvoltat mai multe forme de eczeme și infecții la nivelul pielii. „Am mers chiar și la Urgențe, am primit diferite și multe tratamente cu antibiotic și hidrocortizon, dar niciodată cu efect. Par că trec, dar niciodată de tot și imediat se agravează iar”, mai spune Corina.

Vindecarea

Medicii cred că părinții nu ar trebui să își piardă speranța că boala de care suferă copilul lor poate să fie vindecată sau să treacă de la sine. Deși afecțiunea poate să aibă forme grave, care necesită tratamente îndelungate cu imunosupresoare, greu de suportat și pentru copil și pentru părinți, există și forme ușoare ale bolii. Mai întâi e nevoie să fie descoperite care sunt alimentele care provoacă alergiile, cele mai frecvente fiind laptele, ouăle sau alunele. „Sunt și întâmplări fericite, când copilul are o formă ușoară de dermatită atopică și poate să treacă de la sine dacă din alimentație a fost scos laptele, laptele fiind aliment de sugar, iar apoi când copilul crește mănâncă mai puțin. Și atunci fie a scos alimentul problematic, fie sunt cazuri la care se capătă acea toleranță alimentară”, explică prof. dr. Evelina Moraru.

Cu o fericire specifică unui copil, Florina Rusu spune că are un băiat de patru ani care a fost diagnosticat cu dermatită atopică în urmă cu mai mult timp, însă acum au reușit să scape de boală și este vindecat. „Din punctul nostru de vedere, alimentația sănătoasă, echilibrul emoțional fac diferența. Și, bineînțeles, medicamentele. Fără chimicale!”, povestește entuziasmată Florina. Atunci când au ajuns la medic, băiatul avea dureri de burtă, scaune cu mucus, constipație, dar și reflux silențios, o problemă întâlnită în special la bebeluși, când laptele pe care îl mănâncă e regurgitat până în partea superioară a esofagului și apoi înghițit din nou, cauzând astfel un anumit disconfort, chiar iritații. La recomandarea medicului au îndepărtat complet din alimentație glutenul, zaharurile și lactatele, excepție făcând cele de capră și laptele matern. „Cam la două zile de la naștere a început dermatita pe ici pe colo, prea puțin deranjantă pentru copil. Tot atunci avea și reflux, care treptat, treptat, începuse să fie și mai rău. La fel și dermatita”, își amintește femeia. Deși erupția a apărut inițial pe piept, s-a extins pe obraji, precum și pe fese. Prima dată au dispărut semnele dermatitei atopice de pe față, când copilul avea opt luni, apoi de pe corp când avea un an jumătate. „A fost alăptat până la trei ani, numai cu hrană preparată în casă, din surse sigure, fructe, legume și dragoste. Intuiția și informația rămâne pentru mine cel mai bun medicament”, completează Florina.

O luptă de 17 ani cu boala

Fiul Liliei luptă de 17 ani în continuu cu boala, după ce a fost diagnosticat din primele săptămâni de viață cu dermatită. La început problema se vedea doar pe obraji, care se înroșeau, apoi pe fese și pe tot corpul. Însă în ultimii șapte ani, situația s-a agravat, este tot timpul afectat de mâncărimi și de aspectul pe care îl are pielea, fiind foarte uscată. „Am făcut diferite probe alergice și nu foloseam acele alimente, era o dietă strictă, dar fără rezultat. În acest moment facem un alt tratament. Sperăm să fie bine, dar avem câteva săptămâni deja și fără mari schimbări”, povestește femeia.

Pentru a reuși să reziste, băiatul a folosit diferite unguente și creme emoliente, dar care rezolvă problema doar pe moment. Timp de o lună a încercat chiar și o dietă hipoalergică bazată pe „terciuri” preparate proaspăt, supe, carne doar fiartă și legume prelucrate termic, fără zahăr, sare sau mezeluri, însă nu s-a observat nicio îmbunătățire. „Când am facut probele alergice, din 44 a dat reacție, dar nu foarte pronunțat, doar la nuci, ciocolată, albuș de ou, pene de pasăre”, a completat mama băiatului.

Psihologul Monica Dobrea consideră că temerile și grijile părinților se pot transmite cu ușurință copilului, fiind indicat ca în astfel de cazuri să se mențină un echilibru pentru ca armonia din familie să nu aibă de suferit. „Pentru a exista un echilibru în sânul familiei și pentru ca toată această perioadă să treacă mai lin, fără costuri emoționale majore, este necesar ca părinții să mențină o atitudine de grijă și nu de disperare în raport cu copilul, iar ceea ce transmit rudelor legat de starea de sănătate să fie cât mai obiectiv, cu informații legate de simptome și tratamentul recomandat”, susține psihologul.

De asemenea, psihologul recomandă părinților ca în cazul bolilor de piele să apeleze și la intervenția unui psihoterapeut pentru a fi îndrumați și din acest punct de vedere.

Interviu cu prof. dr. Evelina Moraru: „Tragedia este că de multe ori această dermatită nu poate fi identificată devreme”

Medicul pediatru ieșean Evelina Moraru are în spate o experiență de zeci de ani în tratarea diverselor afecțiuni în rândul copiilor, fiind specializată în alergologie și imunologie clinică, gastroenterologie, dar și hepatologie. Deși dermatita atopică este o afecțiune a cărei cauză nu poate fi stabilită exact, medicul consideră că alimentația artificială, poluarea, subtanțele toxice sau nașterea prin cezariană pot influența apariția acestei afecțiuni greu de suportat pentru cei mici. Îngrijorător este, spune prof. dr. Evelina Moraru, că dacă unul din părinți are o boală alergică, atunci riscul ca la fiecare naștere să aibă și copilul o astfel de afecțiune este de 30%, iar dacă ambii părinți au o boală alergică, atunci riscul este de 60%.

Ce înseamnă pentru un copil să fie diagnosticat cu dermatită atopică? Cum este influențată viața lui?

Diagnosticul de dermatită atopică înseamnă un diagnostic de boală alergică, care apare de obicei fie într-un context izolat, fie ca o asociere de mai multe boli alergice. Este o boală inflamatorie la nivelul pielii, care apare la vârste diferite, încă de la vârsta de sugar foarte mic, chiar imediat după naștere, și este o afecțiune considerată ca fiind parte dintr-o categorie de boli alergice încadrate în așa numitul „marș alergic” sau „marșul atopic”. Sunt mai multe boli care s-ar încadra aici și care sunt reprezentate de alergii alimentare, în special la lapte: dermatita atopică, rinita alergică, astmul bronșic și conjunctivita alergică. Când spui rinită spui de obicei și conjunctivită, rinita însemnând inflamarea mucoasei nazale, iar conjunctivita inflamația mucoasei conjunctivale, adică a ochiului.

Dermatita atopică are niște caracteristici clinice în funcție de vârstă. De exemplu, la copilul sugar apare de obicei la nivelul feței, sunt acei copii cu obrajii îmbujorați, cu niște leziuni de la roz la roșu, cu aspect foarte aspru și care se pot extinde pe trunchi, mâini sau picioare, în special situate la nivelul încheieturilor. Cu timpul, ea își schimbă aspectul, poate să rămână la nivelul feței, dar se extinde mai ales la nivelul membrelor, uneori rămânând numai la nivelul mâinilor sau picioarelor, în jurul articulațiilor. Are aspecte clinice care sunt diferite în funcție de vârstă. Și extinderea acestor leziuni, aspectul lor, constituie niște criterii care sunt folosite pentru diagnostic. Practic, diagnosticul se sprijină pe aspectul clinic, pe apariția acestei erupții care are un aspect pruriginos (n.red. care provoacă mâncărime), copilul este agitat, se scarpină, îl mănâncă.

Se poate întâmpla ca boala să fie cu niște markeri biologici, adică să fie demonstrat la analiză un mecanism alergic pe bază de imunoglobulină E; cu alte cuvinte afli, la aceste alergii și cu ce se corelează. De pildă, lapte, praf, ou, alune, arahide, pește sunt substanțele alimentare care provoacă cel mai des alergii. Asta e foarte important pentru că îți dă indiciul și de obicei poți să faci recomandarea să scoți din alimentație aceste produse incriminate.

Se poate întâmpla ca diagnosticarea să fie dificilă, indiciile să nu fie concludente?

Tragedia este că de foarte multe ori această dermatită atopică poate să se producă printr-un mecanism care nu implică imunoglobulinele E și deci nu găsim markerul acesta biologic foarte clar. Cu alte cuvinte, imunoglobulina E rămâne negativă și totuși știi sigur că este un mecanism alergic prin care apare. Sunt așa numitele alergii fără mecanism de imunoglobulină E sau non-IgE, un mecanism care poate fi pe imunitatea celulară sau pe altfel de anticorpi, de tip imunglobulină G de pildă. Din păcate, pot fi și situații de dermatită atopică în care nu alergia constituie problema, ci este un defect al pielii. Un defect de hidratare, de funcționalitate, cu niște deficite de proteine specifice ale pielii. De exemplu, e un defect de filagrină, o proteină în conținutul pielii care are o mutație genetică și care, neavând structura normală, nu mai permite hidratarea acesteia și păstrarea apei. De aceea leziunile sunt aspre, tot timpul se cojește și din cauza asta pielea nu mai are rolul pe care ar trebui să îl aibă. În momentul în care copilul este spălat leziunile se pot agrava și mai există și riscul să se infecteze. Deci în prima perioadă a bolii este inflamația alergică, apoi apare riscul foarte mare de infecție cu microbi, cum ar fi stafilococul, care determină o schimbare a aspectului leziunilor. Devin supurative, umede, copilul poate face febră și toate riscurile pe care le are o infecție: poate fi o infecție cu ciuperci, fungi, nu neapărat doar cu stafilococ. Să știți că pielea conține o cantitate de microbi, care reprezintă microbiota, sunt probitocele de la nivelul pielii care sunt folositoare. În condițiile de dermatită atopică și de suprainfecție, microbiota se deteriorează și există un risc pentru apariția altor boli și altor probleme pe care le dă dermatita. În linii mari, pacienții sunt de obicei „pasați” sau se duc ei singuri de la un cabinet la altul în scopul unei terapii cât mai eficace.

Cu certitudine, unele lucruri care se întâmplă în timpul sarcinii au impact asupra apariției dermatitei atopice

În ce constă mai exact terapia pe care copiii trebuie să o urmeze?

Această terapie este foarte complexă și pleacă de la nutriție, reguli în alimentație, regimuri restrictive cu eliminarea din dietă a unor alimente incriminate, până la tratamente cortizonice, antiinflamatorii, tratamente antialergice, antihistaminice. Și pentru că este un mecanism imun foarte complex, tratamentul poate fi deosebit de intens și de complicat; un tratament cu imunosupresoare ce se pot aplica local și care chiar pot face parte dintr-un context mai amplu, dintr-o ramură terapeutică care se numește imunoterapia. În cazuri severe se face imunoterapie cu substanțe biologice.

Ca să rămânem optimiști, de obicei boala se asociază fie cu semne digestive de alergie, fie mai târziu cu rinita și cu astmul; de fapt, din bolile incluse în „marșul alergic”, o reprezintă pe cea care se corelează cel mai bine mai târziu în viață cu apariția astmului bronșic. Cu un copil care are dermatită trebuie să fii atent dacă nu va dezvolta mai târziu rinită și astm. Unui copil care are astm trebuie să îi faci o anamneză completă, să îl întrebi dacă în copilăria lui a avut dermatită și s-ar putea să afli că da, a avut dermatită, care apoi s-a schimbat, s-a ameliorat, aproape că nu îi mai dă nicio atenție pentru că au apărut alte boli mai grave. De aceea este foarte important să fim foarte atenți fiindcă bolile alergice sunt în creștere ca incidență; sunt boli care apar într-un context genetic, există influențe care au apărut cu noua generație și care au modificat unele comportamente genetice, dar există și factori de mediu - poluarea, schimbarea dietei, o mulțime de incorectitudini în atitudinea noastră zilnică.

Fiind o afecțiune care de cele mai multe ori este depistată în copilărie, există un punct de unde pornesc problemele, o cauză mai exactă?

Cu certitudine, unele lucruri care se întâmplă în timpul sarcinii au impact asupra apariției dermatitei atopice. Tipul de naștere influențează foarte mult modalitatea în care copilul se adaptează și cum va fi pielea, tubul digestiv, aparatul respirator. Gravida are o microbiotă la nivel intestinal, acei microbi care sunt considerați prietenoși, mai exact probioticele care reprezintă cheia comportării sistemului imun. Din intestin pleacă semnale către sistemul imun, iar acesta poate sau nu să se dezvolte corect, să răspundă bine la anumite agresiuni. Dacă o femeie are în timpul sarcinii o probiotă sănătoasă, o alimentație corectă și o stare de sănătate bună, acest complex influențează imunitatea mamei. Se face un schimb între microbiota mamei, care se transferă printr-un mecanism miraculos copilului, iar acesta se dezvoltă foarte bine. În momentul nașterii naturale, copilul parcurge toată filiera genitală a mamei și de acolo, prin secreții, el se contaminează cu anumiți germeni pe care îi are mama, iar de obicei sunt germeni buni. După ce se naște, copilul se alimentează natural, de la sânul mamei, de unde primește probiotice, nu numai calorii și nutriente, pentru că laptele uman nu este un lapte steril, este un lapte care conține tot microbiota mamei. Există o similitudine între microbiota din intestin și unele aspecte din microbiota întâlnită în laptele uman. Deci după ce copilul s-a născut, iar tubul lui digestiv s-a populat cu germeni de la mamă, ia alți germeni și din laptele pe care îl mănâncă.

Nașterea prin cezariană, alimentația artificială, poluarea, substanțele toxice vor duce la apariția dermatitei atopice

Însă ce se întâmplă dacă nașterea este prin cezariană?

În acest caz, copilul este scos în măsuri de mare acuratețe, de protecție, dar el nu mai merge prin filieră, fiind scos de o echipă care e îmbrăcată, echipată din cap până în picioare, dar orice am face tot există niște germeni în aer, pe mâinile personalului, pe instrumentar. Copilul vine în contact prima oară cu aceste zone, cu acești microbi, cu totul alții decât cei din filiera genitală a mamei. Să zicem că alăptându-l natural ar mai contracara aceste aspecte, dar numai parțial. Însă dacă este și alimentat artificial, dacă în maternitate i se dă formulă de lapte în loc de sân, are cu totul alți microbi în tubul digestiv decât dacă s-ar fi născut și ar fi fost alăptat natural. Este cunoscut faptul că unii copii au flora bifidogenă – cei care se nasc natural – iar ceilalți au o floră coliformă, care este dominată de cu totul alți germeni. Este o diferență mare, care se va direcționa imediat spre diferite reacții imunologice, reacții de răspuns în fața vieții.

De obicei, nașterea prin cezariană, alimentația artificială sau mixtă, poluarea, substanțele toxice vor duce la apariția dermatitei atopice. Ideal ar fi ca un copil să se nască fiziologic și să fie alimentat natural, iar mama să aibă o alimentație rațională, să nu consume alcool, medicamente, cafea sau lactate în mod excesiv. Pe vremuri, se spunea că femeia care naște nu trebuie să mănânce cireșe, castraveți, că va avea colici copilul. Astea sunt și recomandări de bun simț popular, dar la fel de important este să nu mănânce alimentele care au șanse mari de a provoca alergii, pentru că structuri foarte mici din acestea trec prin lapte și copilul se sensibilizează chiar dacă mănâncă doar lapte uman.

Dacă unul dintre copii se naște și are dermatită atopică asta înseamnă automat că și ceilalți copii vor avea aceeași afecțiune?

De obicei bolile alergice au un determinism genetic; se spune că dacă unul din părinți are o boală alergică, atunci riscul ca la fiecare naștere să aibă și copilul o boală alergică este de 30%. Dacă ambii părinți au o boală alergică, atunci riscul este de 60%. Dacă ambii părinți au aceeași manifestare alergică, să spunem dermatită, atunci riscul este pentru copil de peste 80%. Cunoscând lucrurile acestea, trebuie să luăm niște măsuri. Dacă medicul de familie cunoaște tot contextul în care apare copilul, atunci poate să promoveze alimentația naturală, să discute cu mama.

Când facem anamneza unui pacient, realizăm că doar 20 - 30% dintre femei mai nasc natural. Din fericire, am remarcat că s-au mai făcut pași în ceea ce privește alimentația naturală, mamele tinere știu că trebuie să alăpteze, vor acest lucru, chiar sunt de admirat că și-au luat acest rol în serios. S-a încercat diversificarea alimentației mult mai târziu, după șase luni, ca să se evite alergiile, însă după zeci de ani în care s-au studiat cohorte de copii s-a observat că nu s-a reușit mare lucru. Atunci ne-am întors la diversificarea precoce. Când am terminat eu facultatea, diversificarea era preococe – și acum este la fel – trebuie să încerci să expui organismul în cantități mici și treptat unui alergen ca să obții o reglare, o toleranță alimentară. Acum se știe că de fapt nu este răspunsul imun exagerat prin alergii, ci este lipsa de toleranță alimentară. Asta e deficiența majoră, o toleranță alimentară insuficientă. Între timp, au apărut formule de lapte cât mai hipoalergenice, la care proteinele sunt scindate prin metode industriale, ca să fie mai puțin alergizante.

Unii părinți rușinați acoperă fața copilului cu o batistuță din dantelă

Cum realizează părinții că ceva este în neregulă cu copilul lor și că trebuie să se prezinte la medic?

Fiind sugar, nu poate să spună, stă și plânge, este foarte agitat, nu are program de somn obișnuit, iar părinții cred că are colici. La început copiii au obrajii congestionați, oamenii spun că s-a înroșit că stă la aer sau că e deocheat, se găsesc diverse explicații. Unii părinți care sunt rușinați din această cauză acoperă fața copilului cu o batistuță din dantelă. Mai târziu, când e mai mare, copilul se scarpină, sunt semne de prurit, aspectul foarte aspru.

Există vreo explicație pentru care incidența în rândul adulților în ceea ce privește dermatita atopică este de doar 1 - 3% față de copii, unde incidența este de 10 - 20%?

Sunt boli caracteristice anumitor vârste, putem găsi adulți cu alergii alimentare, dar mai puțini cu alergie la lapte, însă până la 7% dintre sugari au alergie la laptele de vacă. Alergie la laptele uman nu există pentru că proteinele din laptele uman sunt specifice, speciale și nu dau alergie. Aceste alergii alimentare sunt primele care apar de-a lungul vieții, dar sunt și dermatite la vârste mai mari. Va apărea rinita alergică la 4 - 5 ani și tot atunci debutează astmul bronșic. Pe parcursul vieții, în ordinea incidenței e astmul, rinita alergică și apoi dermatita atopică. Pe când la copilul mic e invers.

Există părinți care spun că în urma unor regimuri alimentare drastice boala pare că s-a retras, că pielea nu mai are același aspect. Sunt șanse ca afecțiunea să se trateze de la sine?

Să zicem că da, mai sunt și întâmplări fericite, când copilul are o formă ușoară de dermatită atopică și poate să treacă de la sine dacă din alimentație a fost scos laptele, iar apoi se mănâncă mai puțin. Fie s-a scos alimentul problematic, fie sunt cazuri la care se capătă acea toleranță alimentară. Dar sunt și cazuri severe la care se ajunge până la imunosupresive, la tratament, care se face doar în spital.

Aceste cazuri complexe sunt mai rare?

Din fericire, da, dar sunt foarte complexe pentru că toate metodele până acolo nu au dat rezultat. De exemplu, se scoate laptele din alimentație și se dau formule, dar dacă nici așa nu merge, atunci treci la terapia biologică. Însă sunt cazuri foarte rare.

Afecțiunile pielii creează sentimente de rușine, pacienții fiind stigmatizați de cei din jur. Cum este afectată calitatea vieții?

Este afectată în mod sigur. În primul rând din punct de vedere estetic, apoi apar diferite infecții: copilul are probleme cu somnul, apare pruritul, care este considerat unul dintre parametrii de calitate a vieții atât de important. Calitatea este influențată din foarte multe puncte de vedere, în multe boli există o relație între tubul digestiv, piele și creier. Multe au urmări prin tulburări de cogniție, acte de delicvență, lucruri foarte grave. Alții pot deveni depresivi, ceea ce nu este lipsit de interes, apar sentimente de frustrare.

Având în vedere toate aceste aspecte, dermatita este așadar o boală care afectează întreaga familie. Ce trebuie să facă un părinte pentru ca cel mic să conștientizeze boala, să știe să o țină sub control?

Părinții trebuie în primul rând să nu încerce să o trateze singuri. Este o boală care trebuie îngrijită multidisciplinar, trebuie să accepte sfatul specialiștilor, adică al pediatrului, al gastroenterologului, al imunologului, al dermatologului, al alergologului; trebuie să fie o colaborare permanentă și o încredere reciprocă. Dacă scoți laptele din alimentația copilului, același lucru trebuie să îl facă și mama. Sunt cazuri în care o mamă vede că într-o săptămână nu se întâmplă nimic și reia alimentația ca înainte. De fapt este un calendar clar, trebuie să excluzi laptele de vacă patru-cinci săptămâni, uneori chiar șase. Abia apoi poți să spui că s-a ameliorat sau nu. Toate acestea sunt lucruri de amănunt, nu poți să le afli nicăieri, trebuie să ceri o părere avizată. Trebuie să mergi pas cu pas, uneori este nevoie de tratament infecțios, alteori este nevoie de dietă. Nu este o regulă, de aceea trebuie să fie foarte receptivi, este o boală cronică ce necesită colaborarea tuturor.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Mafia soft care ne papă lună de lună taxele şi impozitele

Dan CONSTANTIN

Mafia soft care ne papă lună de lună taxele şi impozitele

Până când acest sistem de promovare în instituţiile statului nu va fi spart, nu vom putea progresa, nu ne vom putea dezvolta, vom bălti însă în ignoranţă fără să ne dăm seama că taxele şi impozitele noastre merg la rudele, prietenii şi amantele lor.

Filmuletul zilei

opinii

Minciună, adevăr, ficţiune

Alexandru CĂLINESCU

Minciună, adevăr, ficţiune

Fake-news? Termenul desemnează un ghiveci în care intră zvonurile, legendele urbane, teoriile conspiraţioniste, minciunile politice, farsele de prost gust etc. Nici aici, nimic nou sub soare. Singura diferenţă - internetul ca mijloc de difuzare rapidă a informaţiilor, care pot fi adesea false, dar tot internetul e un mijloc extraordinar de verificare a lor (nu degeaba China comunistă controlează internetul).

Termic, hibrid, electric (III)

Neculai SEGHEDIN

Termic, hibrid, electric (III)

De ce lumea cumpără automobile electrice? Pentru că sunt la modă, pentru că sunt nepoluante (nu e chiar aşa!), pentru că sunt simple şi uşor de condus. Dezavantajele sunt costul ridicat, timpul de încărcare al acumulatorului relativ mare şi autonomia redusă.

„Spectacolul” aroganţei

Nicolae CREŢU

„Spectacolul” aroganţei

Între multiplele forme ale nesimţirii, afişate public, cu „panas”, de grobienii parveniţi ai deceniilor postdecembriste, una dintre cele mai mediatizate este cea legată de îmbăţoşatul moft al „beizadelelor”. 

pulspulspuls

Dom’ Vasile şi dom’ Vasilică: atenţie mare la aceştia doi!

Dom’ Vasile şi dom’ Vasilică: atenţie mare la aceştia doi!

Pentru că tot mai multă lume ne întreabă în ultima vreme ce se va alege de partidoiul ieşean după alegerile de săptămâna viitoare şi pe mâna cui va încăpea el, iacătă că l-am convocat de urgenţă la o cafeluţă pe amicul nostru Archibald Tănase, om cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, ca să ne spună ce-a mai auzit despre chestiunea asta îmbârligată şi încotoşmănată în mai multe abureli de campanie. 

Caricatura zilei

Planul Aproape Naţional de Redresare şi Rezilienţă (zic aproape fiindcă Iașul nu este inclus)

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.