„Aşteptările sunt foarte mari. Dacă până acum la orice proiect cu finanţare europeană pe care l-aş fi depus aş fi pierdut câteva puncte pentru că nu era atestată comuna ca zonă cu resurse turistice, acum voi obţine punctaj maxim”, se entuziasmează primarul Vasile Aştefanei.

Punctul forte al comunei ar fi Dealul Boghiului, susţine primarul, unde „cu ajutorul dronelor s-a descoperit o aşezare cu o vechime mai mare decât cea de la Cucuteni. Numai că nu a fost pusă în valoare până acum.”

Aştefanei recunoaşte că majoritatea investiţiilor făcute în Bălţaţi s-au făcut cu ajutorul fondurilor europene, nu cu banii primiţi de la statul român. Contabilizează aproape 2,6 milioane de euro în perioada 2017-2022. „Cea mai mare dezvoltare a comunei s-a făcut din surse de finanţare externe. Şi din bugetul local am mai făcut investiţii, drumuri, baza sportivă (…), dar din banii economisiţi de-a lungul timpului”, spune primarul.

Comuna Bălţaţi numără aproape 5.000 de oameni, în zonă desfăşurându-şi activitatea 60 de firme la sfârşitul anului 2021, printre ele şi nume „grele” precum Solar Energy Bălţaţi din Sârca (parc fotovoltaic), Plantagro com (cereale), Saral Prod (prelucrarea lemnului), Nichifor Company (agricultură) sau Piscicola Podişu (acvacultură).

În total, firmele din comuna Bălţaţi au înregistrat o cifră totală de afaceri de aproape 4,5 milioane de euro în 2021, potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Totuşi, cu ce îi ajută pe primari astfel de atestate? „Prin promovarea ca zone cu resurse turistice, aceste localităţi vor beneficia de şanse mai mari de dezvoltare, prin atragerea fondurilor europene, ȋn condiţiile ȋn care proiectele de infrastructură turistică, tehnică şi de protecţia mediului vor fi promovate cu prioritate, prin programele naţionale, regionale şi judeţene de dezvoltare”, susţine Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.