anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 25.05.2022

Descoperire uluitoare în centrul Iaşului: 30 de schelete au fost găsite sub altar

GALERIE
criipta5cripta3cripta4cripta1cripta2
  • criipta5
  • cripta3
  • cripta4
  • cripta1
  • cripta2
- +

Cel mai vechi nucleu ar oraşului Iaşi s-ar afla sub catedrala catolică de pe bulevardul Ştefan cel Mare. Săpăturile de sub catedrala mică de aici au scos la iveală vestigii pe cât de importante pe atât de surprinzătoare. Totodată, circa 30 de schelete au fost găsite, unele în poziţii nefireşti. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare“, spune pr. Cornel Cadar. Ce spun arheologii implicaţi?

Episcopia Romano-Catolică din Iaşi (ERCIS) a realizat în ultimele luni mai multe lucrări de restaurare şi consolidare a catedralei mici, de lângă cea rotundă, mare, de pe bulevardul Ştefan cel Mare, moment în care s-au făcut o serie de descoperiri arheologice de foarte mare importanţă, conform reprezentanţilor episcopiei. În primul rând, aceştia notează că, în a doua parte a anului 2016, arheologii medievişti Stela Cheptea şi Bobi Apăvăloaei, de la Academia Română - filiala Iaşi, care coordonează lucrările, au descoperit în sacristia bisericii peste 30 de schelete de persoane înmormântate la diferite adân­cimi, de la 2,5 metri la 4,25. Se notează faptul că unele dintre persoanele descoperite erau în alte poziţii decât cea normală şi că, pe lângă acestea, s-au găsit câteva monede, fragmente ceramice şi de teracotă în cazul cărora datarea nu a fost încă reuşită. Coborând sub catedrală, la adâncimea de doi metri s-a găsit un fragment dintr-o fundaţie de piatră şi o „aglo­merare de pietre aşezate într-un fel aparte, una dintre laturi fiind uşor arcuită“. Preoţii catolici şi specialiştii în arheologie consideră că în acest caz există posibilitatea să fie descoperită absida unei biserici mai vechi, îngropată acolo. „Pământul galben şi începutul fundaţiei se află la 4,25 metri. În straturile de pă­mânt pe verticală s-au putut ob­serva câteva straturi de arsură, urme ale focurilor şi distruge­rilor care au fost prin aceste locuri în decursul istoriei. De ase­menea, la 3,10 metri adân­cime este o placă de mortar (var cu nisip), care se întinde pe toată suprafaţa sacristiei, posibil să fie pavimentul unei construcţii vechi“, au precizat reprezentanţii episcopiei. 

Cripte necunoscute

Mai mult, arheologii lansează şi o ipoteză interesantă pentru capitala Moldovei: sub catedrala catolică s-ar afla ruinele unei bi­serici din secolul al XIV-lea. Descoperirile din ultimul an de săpături, coroborate, cu lucrări făcute de arheologul Stela Chep­tea în curtea catedralei în anii ’90, când a găsit morminte datând din aceeaşi perioadă, i-au făcut pe aceştia să afirme că „în zona catedralei s-ar afla cel mai vechi nucleu al oraşului Iaşi“. „De-a lungul istoriei, pe locul catedralei actuale din Iaşi sau în apropiere au fost construite mai multe biserici din lemn sau din piatră. Despre trei dintre ele ştim că au fost sfinţite - 19 noiembrie 1612, 1755 şi 15 august 1789. Despre altele ştim doar de existenţa lor sau ni se dau chiar amănunte. (...) În interiorul catedralei, săpăturile din ianuarie 2017 au scos la iveală absida bisericii din 1789, care se află la treptele actualei biserici“, a ex­plicat pr. Cornel Cadar, purtă­torul de cuvânt al ERCIS, într-un material publicat pe pagina Episcopiei de Internet. În centrul bisericii, arheologii au continuat descoperirile - în zona unde trebuia să fie altarul vechi, au găsit o criptă zidită din cărămidă, cu boltă, goală în interior, de doi metri înălţime, 3,3 metri lungime şi 1,64 lăţime. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare. În pământ, în partea de jos a criptei, se află morminte? Când s-a construit cripta? De ce este atât de mare? De ce s-a pus sub altar? Să fie vorba de mormântul pr. Francisc Anton Tasso, despre care documentul cu notificarea recunoaşterii ose­mintelor precizează că în 1813 a fost aşezat «într-un loc mai po­trivit, în biserica cea nouă, zidită de piatră»? Să fi fost construită cripta pentru ulterioare înmor­mântări?“, consemnează pr. Cor­nel Cadar.

Proiect european ce aşteaptă aprobarea

Preotul mai specifică şi faptul că săpăturile arheologice au scos la iveală şi un schelet de om la capătul criptei dinspre ieşirea din biserică, plăci de marmură pătrată din pardoseala bisericii renovate între 1864-1869. Într-o zonă a ca­tedralei despre care se ştia că ar trebui să fie o serie de preoţi îngropaţi, au fost găsite atât un sicriu, în parte putrezit, în care se odihneşte episcopul Iosif Salan­dari, iar mormântul episcopului Mihai Robu este acoperit cu o placă de ciment, sicriul fiind în condiţii destul de bune - deasupra acestuia având un manuscris în limba latină păstrat într-o sticlă sigilată. Conform documentelor deţinute în arhivele Episcopiei, săpăturile de-a lungul zidurilor ar trebui să mai identifice o serie de morminte ale unor cunoscuţi preoţi catolici care sunt îngropaţi la Iaşi. Pentru refacerea catedralei este depus un proiect european care aşteaptă să fie aprobat pentru finanţare. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vârful adversităţii

Lucian DÎRDALA

Vârful adversităţii

Aşa cum o sugerează semnale venite în ultima vreme din multe ţări, inclusiv din Australia, ofensiva chineză pe frontul comerţului şi investiţiilor este extrem de intensă. Şi, din câte se pare, Beijingul se aşteaptă la o contraofensivă de acelaşi calibru: elementul politico-militar este fundamental, dar singurul front deschis în prezent este cel economic.

opinii

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Florin CÎNTIC

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Eram în clasa a XII-a de liceu, în 1980, când a ajuns la noi, pe filierele dirijate de Securitate - care tocmai se antrena pentru societatea de consum controlată de ea - cel mai recent album Pink Floyd. Era o operă rock, care ducea la cel mai înalt nivel compoziţiile „cu mesaj” şi geniul interpretativ al uneia dintre cele mai mari trupe de rock progresiv din istoria genului. Mai ales că vorbea despre libertate!

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Radu PĂRPĂUȚĂ

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Vorba asta este ştiută şi răsştiută de români, până şi de ultimul ţăran semianalfabet, căruia rusnacii i-au jefuit totul din casă şi i-au violat fetele. Cine se face că nu ştie de politica de rapt rusă, acum după atâţia ani, şi nu e convins de asta, să am iertare - e un ticălos. Şi, în forme diverse, şi alte popoare au cunoscut acestea, căci nu numai românii n-au putut evita „Sfânta Rusie” ticăloasă (apropo, nici o ţară din lume nu se mai autointitulează „sfântă”, sfânt e un atribut al Divinităţii) şi ceatlăul rusesc. Iar acum, în anul de graţie 2022, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus capac la toate - sfidează toate ţările, Uniunea Europeană... însă vom reveni la asta.

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Alex VASILIU

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Întrerup însemnările despre interviurile lui George Enescu pentru a schiţa portretul artistului de teatru liric Mariana Cioromila, înălţată în Zborul Înalt la 18 mai.

pulspulspuls

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Au luat-o băieţii în derâdere la început, dar auzim că, după olecuţă de reflecţie caldă la o berică rece, peste uichend, le-a mai venit mintea la cap. 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.