Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Descoperire uluitoare în centrul Iaşului: 30 de schelete au fost găsite sub altar

GALERIE
criipta5cripta3cripta4cripta1cripta2
  • criipta5
  • cripta3
  • cripta4
  • cripta1
  • cripta2
- +

Cel mai vechi nucleu ar oraşului Iaşi s-ar afla sub catedrala catolică de pe bulevardul Ştefan cel Mare. Săpăturile de sub catedrala mică de aici au scos la iveală vestigii pe cât de importante pe atât de surprinzătoare. Totodată, circa 30 de schelete au fost găsite, unele în poziţii nefireşti. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare“, spune pr. Cornel Cadar. Ce spun arheologii implicaţi?

Episcopia Romano-Catolică din Iaşi (ERCIS) a realizat în ultimele luni mai multe lucrări de restaurare şi consolidare a catedralei mici, de lângă cea rotundă, mare, de pe bulevardul Ştefan cel Mare, moment în care s-au făcut o serie de descoperiri arheologice de foarte mare importanţă, conform reprezentanţilor episcopiei. În primul rând, aceştia notează că, în a doua parte a anului 2016, arheologii medievişti Stela Cheptea şi Bobi Apăvăloaei, de la Academia Română - filiala Iaşi, care coordonează lucrările, au descoperit în sacristia bisericii peste 30 de schelete de persoane înmormântate la diferite adân­cimi, de la 2,5 metri la 4,25. Se notează faptul că unele dintre persoanele descoperite erau în alte poziţii decât cea normală şi că, pe lângă acestea, s-au găsit câteva monede, fragmente ceramice şi de teracotă în cazul cărora datarea nu a fost încă reuşită. Coborând sub catedrală, la adâncimea de doi metri s-a găsit un fragment dintr-o fundaţie de piatră şi o „aglo­merare de pietre aşezate într-un fel aparte, una dintre laturi fiind uşor arcuită“. Preoţii catolici şi specialiştii în arheologie consideră că în acest caz există posibilitatea să fie descoperită absida unei biserici mai vechi, îngropată acolo. „Pământul galben şi începutul fundaţiei se află la 4,25 metri. În straturile de pă­mânt pe verticală s-au putut ob­serva câteva straturi de arsură, urme ale focurilor şi distruge­rilor care au fost prin aceste locuri în decursul istoriei. De ase­menea, la 3,10 metri adân­cime este o placă de mortar (var cu nisip), care se întinde pe toată suprafaţa sacristiei, posibil să fie pavimentul unei construcţii vechi“, au precizat reprezentanţii episcopiei. 

Cripte necunoscute

Mai mult, arheologii lansează şi o ipoteză interesantă pentru capitala Moldovei: sub catedrala catolică s-ar afla ruinele unei bi­serici din secolul al XIV-lea. Descoperirile din ultimul an de săpături, coroborate, cu lucrări făcute de arheologul Stela Chep­tea în curtea catedralei în anii ’90, când a găsit morminte datând din aceeaşi perioadă, i-au făcut pe aceştia să afirme că „în zona catedralei s-ar afla cel mai vechi nucleu al oraşului Iaşi“. „De-a lungul istoriei, pe locul catedralei actuale din Iaşi sau în apropiere au fost construite mai multe biserici din lemn sau din piatră. Despre trei dintre ele ştim că au fost sfinţite - 19 noiembrie 1612, 1755 şi 15 august 1789. Despre altele ştim doar de existenţa lor sau ni se dau chiar amănunte. (...) În interiorul catedralei, săpăturile din ianuarie 2017 au scos la iveală absida bisericii din 1789, care se află la treptele actualei biserici“, a ex­plicat pr. Cornel Cadar, purtă­torul de cuvânt al ERCIS, într-un material publicat pe pagina Episcopiei de Internet. În centrul bisericii, arheologii au continuat descoperirile - în zona unde trebuia să fie altarul vechi, au găsit o criptă zidită din cărămidă, cu boltă, goală în interior, de doi metri înălţime, 3,3 metri lungime şi 1,64 lăţime. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare. În pământ, în partea de jos a criptei, se află morminte? Când s-a construit cripta? De ce este atât de mare? De ce s-a pus sub altar? Să fie vorba de mormântul pr. Francisc Anton Tasso, despre care documentul cu notificarea recunoaşterii ose­mintelor precizează că în 1813 a fost aşezat «într-un loc mai po­trivit, în biserica cea nouă, zidită de piatră»? Să fi fost construită cripta pentru ulterioare înmor­mântări?“, consemnează pr. Cor­nel Cadar.

Proiect european ce aşteaptă aprobarea

Preotul mai specifică şi faptul că săpăturile arheologice au scos la iveală şi un schelet de om la capătul criptei dinspre ieşirea din biserică, plăci de marmură pătrată din pardoseala bisericii renovate între 1864-1869. Într-o zonă a ca­tedralei despre care se ştia că ar trebui să fie o serie de preoţi îngropaţi, au fost găsite atât un sicriu, în parte putrezit, în care se odihneşte episcopul Iosif Salan­dari, iar mormântul episcopului Mihai Robu este acoperit cu o placă de ciment, sicriul fiind în condiţii destul de bune - deasupra acestuia având un manuscris în limba latină păstrat într-o sticlă sigilată. Conform documentelor deţinute în arhivele Episcopiei, săpăturile de-a lungul zidurilor ar trebui să mai identifice o serie de morminte ale unor cunoscuţi preoţi catolici care sunt îngropaţi la Iaşi. Pentru refacerea catedralei este depus un proiect european care aşteaptă să fie aprobat pentru finanţare. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri