Descoperire uluitoare în centrul Iaşului: 30 de schelete au fost găsite sub altar
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 28.07.2021

Descoperire uluitoare în centrul Iaşului: 30 de schelete au fost găsite sub altar

GALERIE
criipta5cripta3cripta4cripta1cripta2
  • criipta5
  • cripta3
  • cripta4
  • cripta1
  • cripta2
- +

Cel mai vechi nucleu ar oraşului Iaşi s-ar afla sub catedrala catolică de pe bulevardul Ştefan cel Mare. Săpăturile de sub catedrala mică de aici au scos la iveală vestigii pe cât de importante pe atât de surprinzătoare. Totodată, circa 30 de schelete au fost găsite, unele în poziţii nefireşti. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare“, spune pr. Cornel Cadar. Ce spun arheologii implicaţi?

Episcopia Romano-Catolică din Iaşi (ERCIS) a realizat în ultimele luni mai multe lucrări de restaurare şi consolidare a catedralei mici, de lângă cea rotundă, mare, de pe bulevardul Ştefan cel Mare, moment în care s-au făcut o serie de descoperiri arheologice de foarte mare importanţă, conform reprezentanţilor episcopiei. În primul rând, aceştia notează că, în a doua parte a anului 2016, arheologii medievişti Stela Cheptea şi Bobi Apăvăloaei, de la Academia Română - filiala Iaşi, care coordonează lucrările, au descoperit în sacristia bisericii peste 30 de schelete de persoane înmormântate la diferite adân­cimi, de la 2,5 metri la 4,25. Se notează faptul că unele dintre persoanele descoperite erau în alte poziţii decât cea normală şi că, pe lângă acestea, s-au găsit câteva monede, fragmente ceramice şi de teracotă în cazul cărora datarea nu a fost încă reuşită. Coborând sub catedrală, la adâncimea de doi metri s-a găsit un fragment dintr-o fundaţie de piatră şi o „aglo­merare de pietre aşezate într-un fel aparte, una dintre laturi fiind uşor arcuită“. Preoţii catolici şi specialiştii în arheologie consideră că în acest caz există posibilitatea să fie descoperită absida unei biserici mai vechi, îngropată acolo. „Pământul galben şi începutul fundaţiei se află la 4,25 metri. În straturile de pă­mânt pe verticală s-au putut ob­serva câteva straturi de arsură, urme ale focurilor şi distruge­rilor care au fost prin aceste locuri în decursul istoriei. De ase­menea, la 3,10 metri adân­cime este o placă de mortar (var cu nisip), care se întinde pe toată suprafaţa sacristiei, posibil să fie pavimentul unei construcţii vechi“, au precizat reprezentanţii episcopiei. 

Cripte necunoscute

Mai mult, arheologii lansează şi o ipoteză interesantă pentru capitala Moldovei: sub catedrala catolică s-ar afla ruinele unei bi­serici din secolul al XIV-lea. Descoperirile din ultimul an de săpături, coroborate, cu lucrări făcute de arheologul Stela Chep­tea în curtea catedralei în anii ’90, când a găsit morminte datând din aceeaşi perioadă, i-au făcut pe aceştia să afirme că „în zona catedralei s-ar afla cel mai vechi nucleu al oraşului Iaşi“. „De-a lungul istoriei, pe locul catedralei actuale din Iaşi sau în apropiere au fost construite mai multe biserici din lemn sau din piatră. Despre trei dintre ele ştim că au fost sfinţite - 19 noiembrie 1612, 1755 şi 15 august 1789. Despre altele ştim doar de existenţa lor sau ni se dau chiar amănunte. (...) În interiorul catedralei, săpăturile din ianuarie 2017 au scos la iveală absida bisericii din 1789, care se află la treptele actualei biserici“, a ex­plicat pr. Cornel Cadar, purtă­torul de cuvânt al ERCIS, într-un material publicat pe pagina Episcopiei de Internet. În centrul bisericii, arheologii au continuat descoperirile - în zona unde trebuia să fie altarul vechi, au găsit o criptă zidită din cărămidă, cu boltă, goală în interior, de doi metri înălţime, 3,3 metri lungime şi 1,64 lăţime. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare. În pământ, în partea de jos a criptei, se află morminte? Când s-a construit cripta? De ce este atât de mare? De ce s-a pus sub altar? Să fie vorba de mormântul pr. Francisc Anton Tasso, despre care documentul cu notificarea recunoaşterii ose­mintelor precizează că în 1813 a fost aşezat «într-un loc mai po­trivit, în biserica cea nouă, zidită de piatră»? Să fi fost construită cripta pentru ulterioare înmor­mântări?“, consemnează pr. Cor­nel Cadar.

Proiect european ce aşteaptă aprobarea

Preotul mai specifică şi faptul că săpăturile arheologice au scos la iveală şi un schelet de om la capătul criptei dinspre ieşirea din biserică, plăci de marmură pătrată din pardoseala bisericii renovate între 1864-1869. Într-o zonă a ca­tedralei despre care se ştia că ar trebui să fie o serie de preoţi îngropaţi, au fost găsite atât un sicriu, în parte putrezit, în care se odihneşte episcopul Iosif Salan­dari, iar mormântul episcopului Mihai Robu este acoperit cu o placă de ciment, sicriul fiind în condiţii destul de bune - deasupra acestuia având un manuscris în limba latină păstrat într-o sticlă sigilată. Conform documentelor deţinute în arhivele Episcopiei, săpăturile de-a lungul zidurilor ar trebui să mai identifice o serie de morminte ale unor cunoscuţi preoţi catolici care sunt îngropaţi la Iaşi. Pentru refacerea catedralei este depus un proiect european care aşteaptă să fie aprobat pentru finanţare. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ultimul val

Cătălin ONOFREI

Ultimul val

Câţi oameni au înţelepciunea de a se îndoi de lucrurile în care cred cu atâta tărie?

Filmuletul zilei

opinii

Măştile lui Adrian Marino (II)

Florin CÎNTIC

Măştile lui Adrian Marino (II)

În preambulul centenarului de la naştere (5 septembrie) aş cere îngăduinţa ca să amorsez dezbaterea reluând acest text, în trei părţi, scris în 2015, la un deceniu de la moartea cărturarului. E o discuţie care se cuvine făcută fără patimă, dar şi fără parti pris-uri, pentru a descrie şi devoala măştile succesive care se întrevăd sub chipul sever, aulic, al ieşeanului apostat.

...Şi parfumul de tei în Copou

Radu PĂRPĂUȚĂ

...Şi parfumul de tei în Copou

Se întâlneau în jurul Universităţii. Se plimbau, ţinându-se de mână, pe dealul Copoului şi pe străzile din jur: până la Biblioteca Eminescu şi luând-o apoi câteva sute de metri spre Păcurari, până-n parcul Copou spre liceul Negruzzi sau prin încrengătura de uliţe repezi din sus de liceu, pe partea cealaltă până ieşeau în Sărărie - în acest din urmă loc chiar nu-i întâlnea nimeni cunoscut. Când se întâlneau cu vreun profesor de-al lor, le era ruşine şi îşi desprindeau repede mâinile, deşi - îşi dădeau seama - profesorul sau profesoara zâmbeau când îi vedeau. Lui i s-a părut că a văzut o dată un fel de înduioşare în ochii unei profesoare la vederea lor.

Ion Baciu – O viaţă pentru o orchestră (II)

Alex VASILIU

Ion Baciu – O viaţă pentru o orchestră (II)

pulspulspuls

Iaca secretul dosarului surpriză care a adus un vice nou la Roznovanu!

PULS

Iaca secretul dosarului surpriză care a adus un vice nou la Roznovanu!

Vă povesteam ieri aicea la rubricuţă, stimaţi telespectatori, despre cum s-a făcut şi s-a dres încât noul vice dat afară din USR, junele Ciorăpel, avea deja dosarul făcut, la cheie, ca să conteste în instanţă decizia partidului de a-l exclude, contestaţie fără de care omul ar fi rămas fără mandat şi, evident, ciuciu vice dup’aia. 

Caricatura zilei

După o analiză mai atentă, Rădoi a descoperit motivul pentru care România a luat bătaie de la Coreea

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.