Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Cel mai vechi nucleu ar oraşului Iaşi s-ar afla sub catedrala catolică de pe bulevardul Ştefan cel Mare. Săpăturile de sub catedrala mică de aici au scos la iveală vestigii pe cât de importante pe atât de surprinzătoare. Totodată, circa 30 de schelete au fost găsite, unele în poziţii nefireşti. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare“, spune pr. Cornel Cadar. Ce spun arheologii implicaţi?
Episcopia Romano-Catolică din Iaşi (ERCIS) a realizat în ultimele luni mai multe lucrări de restaurare şi consolidare a catedralei mici, de lângă cea rotundă, mare, de pe bulevardul Ştefan cel Mare, moment în care s-au făcut o serie de descoperiri arheologice de foarte mare importanţă, conform reprezentanţilor episcopiei. În primul rând, aceştia notează că, în a doua parte a anului 2016, arheologii medievişti Stela Cheptea şi Bobi Apăvăloaei, de la Academia Română - filiala Iaşi, care coordonează lucrările, au descoperit în sacristia bisericii peste 30 de schelete de persoane înmormântate la diferite adâncimi, de la 2,5 metri la 4,25. Se notează faptul că unele dintre persoanele descoperite erau în alte poziţii decât cea normală şi că, pe lângă acestea, s-au găsit câteva monede, fragmente ceramice şi de teracotă în cazul cărora datarea nu a fost încă reuşită. Coborând sub catedrală, la adâncimea de doi metri s-a găsit un fragment dintr-o fundaţie de piatră şi o „aglomerare de pietre aşezate într-un fel aparte, una dintre laturi fiind uşor arcuită“. Preoţii catolici şi specialiştii în arheologie consideră că în acest caz există posibilitatea să fie descoperită absida unei biserici mai vechi, îngropată acolo. „Pământul galben şi începutul fundaţiei se află la 4,25 metri. În straturile de pământ pe verticală s-au putut observa câteva straturi de arsură, urme ale focurilor şi distrugerilor care au fost prin aceste locuri în decursul istoriei. De asemenea, la 3,10 metri adâncime este o placă de mortar (var cu nisip), care se întinde pe toată suprafaţa sacristiei, posibil să fie pavimentul unei construcţii vechi“, au precizat reprezentanţii episcopiei.
Cripte necunoscute
Mai mult, arheologii lansează şi o ipoteză interesantă pentru capitala Moldovei: sub catedrala catolică s-ar afla ruinele unei biserici din secolul al XIV-lea. Descoperirile din ultimul an de săpături, coroborate, cu lucrări făcute de arheologul Stela Cheptea în curtea catedralei în anii ’90, când a găsit morminte datând din aceeaşi perioadă, i-au făcut pe aceştia să afirme că „în zona catedralei s-ar afla cel mai vechi nucleu al oraşului Iaşi“. „De-a lungul istoriei, pe locul catedralei actuale din Iaşi sau în apropiere au fost construite mai multe biserici din lemn sau din piatră. Despre trei dintre ele ştim că au fost sfinţite - 19 noiembrie 1612, 1755 şi 15 august 1789. Despre altele ştim doar de existenţa lor sau ni se dau chiar amănunte. (...) În interiorul catedralei, săpăturile din ianuarie 2017 au scos la iveală absida bisericii din 1789, care se află la treptele actualei biserici“, a explicat pr. Cornel Cadar, purtătorul de cuvânt al ERCIS, într-un material publicat pe pagina Episcopiei de Internet. În centrul bisericii, arheologii au continuat descoperirile - în zona unde trebuia să fie altarul vechi, au găsit o criptă zidită din cărămidă, cu boltă, goală în interior, de doi metri înălţime, 3,3 metri lungime şi 1,64 lăţime. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare. În pământ, în partea de jos a criptei, se află morminte? Când s-a construit cripta? De ce este atât de mare? De ce s-a pus sub altar? Să fie vorba de mormântul pr. Francisc Anton Tasso, despre care documentul cu notificarea recunoaşterii osemintelor precizează că în 1813 a fost aşezat «într-un loc mai potrivit, în biserica cea nouă, zidită de piatră»? Să fi fost construită cripta pentru ulterioare înmormântări?“, consemnează pr. Cornel Cadar.
Proiect european ce aşteaptă aprobarea
Preotul mai specifică şi faptul că săpăturile arheologice au scos la iveală şi un schelet de om la capătul criptei dinspre ieşirea din biserică, plăci de marmură pătrată din pardoseala bisericii renovate între 1864-1869. Într-o zonă a catedralei despre care se ştia că ar trebui să fie o serie de preoţi îngropaţi, au fost găsite atât un sicriu, în parte putrezit, în care se odihneşte episcopul Iosif Salandari, iar mormântul episcopului Mihai Robu este acoperit cu o placă de ciment, sicriul fiind în condiţii destul de bune - deasupra acestuia având un manuscris în limba latină păstrat într-o sticlă sigilată. Conform documentelor deţinute în arhivele Episcopiei, săpăturile de-a lungul zidurilor ar trebui să mai identifice o serie de morminte ale unor cunoscuţi preoţi catolici care sunt îngropaţi la Iaşi. Pentru refacerea catedralei este depus un proiect european care aşteaptă să fie aprobat pentru finanţare.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |