Câteva secole mai târziu (sec. V-IV î.Hr.) medicii greci sunt cei care dau un nume acestei boli, sistematizează metodele de tratament folosite în antichitate și formulează recomandări referitoare la dieta pentru ameliorarea suferinței și prevenirea bolii.

Prima utilizare a cuvântului “hemoroid” datează din 1398, acesta fiind preluat în latină din limba greacă, având sensul de “a curge șuvoi” sau de “a vărsa sânge”.

De-a lungul istoriei, numeroase personalități au suferit de această afecțiune, cea mai îndepărtată dintre ele fiind faraonul Khufu, cel care a construit Marea Piramida din Giza și care a suferit întreaga sa viață din cauza hemoroizilor în ciuda tratamentelor aplicate de cei mai renumiți doctori ai vremii, și aceasta datorită faptului că faraonul era un mare iubitor de condiment și de alcool.

Aproximativ în aceeași perioadă, înscrisurile relatează că soția faraonului care a construit Sfinxul a suferit de hemoroizi pe parcursul celor 10 sarcini ale sale.

Ceva mai târziu, în Grecia antică, legendele spun ca însuși Pericle, conducătorul Atenei, a fost chinuit de hemoroizi, boala destul de frecvent întâlnită și atunci datorită timpului îndelungat petrecut călare.

În epoca modernă este binecunoscută suferința lui Napoleon Bonaparte care, din cauza hemoroizilor, prefera să stea în picioare în timpul ședințelor din campaniile militare și, de asemenea, prefera să lupte cu infanteriștii și nu călare.

În secolul XX, personalități marcante suferă de această afecțiune, precum primul ministru japonez din anul 1939 care se pare că ar fi putut impiedica intrarea țării sale în al Doilea Razboi Mondial, dacă suferința hemoroidală nu l-ar fi împiedicat să reziste pe parcursul întregii întâlniri cu ministrul de externe.

Chiar președintele SUA, Jimmy Carter, a fost nevoit să transfere prerogativele puterii pentru 2 zile, perioadă cât a fost spitalizat pentru o intervenție legată de hemoroizi, iar exemplele nu se opresc aici.

Deși cunoscută din timpuri străvechi, boala hemoroidală este mai actuală ca niciodată, stilul de viață și alimentația jucând un rol important, metodele de tratament minim invazive cunoscând o dezvoltare semnificativă, în special în ultimii 30 de ani.

Dr. Gabriela CANSCHI

Medic primar chirurgie generală

Spitalul Clinic CF Iaşi

Publicitate și alte recomandări video