anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Despre activitatea bancară

GALERIE
Alin_Andries2
  • Alin_Andries2
- +

În ultimul deceniu, atât în România, cât şi în alte ţări, băncile sunt printre cele mai blamate instituţii. Acestea sunt acuzate, de multe ori pe bună dreptate, că sunt interesate doar de obţinerea unui profit cât mai ridicat şi că profită de puterea de piaţă, dar mai ales că sunt lipsite de etică şi responsabilitate socială. 

Dar aceleaşi acuzaţii poate fi aduse câteodată oricărei alte companii. Băncile din punct de vedere juridic sunt societăţi comerciale pe acţiuni şi ca orice altă companie au ca scop obţinerea de profit - altfel ar fi organizate ca fundaţii sau asociaţii. Din păcate, singurul moment plăcut în relaţia cu o bancă rămâne doar momentul acordării creditului, după acest moment nimănui nu îi mai place să interacţioneze cu banca deoarece de cele mai multe ori interacţiunea presupune plata unor rate, comisioane sau taxe.

Dar economia contemporană este eminamente monetară, iar rolul băncilor este unul central. Activitatea bancară este variată şi complexă, ceea ce face ca băncile să fie dificil de definit. Din punct de vedere operaţional, „băncile sunt instituţii ale căror operaţiuni curente constau în acordarea de credite şi atragerea de depozite de la publicul larg” [Freixas, X. Rochet, J.C. (2008) Microeconomics of Banking, 2nd ed., The MIT Press]. Este important de remarcat că acordarea de credite şi atragerea de depozite constituie operaţiunile curente ale băncilor, deoarece şi alte societăţi comerciale acordă ocazional credite clienţilor lor sau se împrumută de la furnizori.

În literatura de specialitate s-au dezvoltat mai multe teorii care încearcă să explice existenţa băncilor în economie. Teoria clasică aduce ca argumente în justificarea apariţiei băncilor următoarele elemente: i) diminuarea costurilor de tranzacţionare - băncile au apărut datorită capacităţii lor de a diminua costurile de contractare; ii) transformarea activelor - din punct de vedere al scadenţei, al volumului şi al riscului; iii) organizarea sistemului de plăţi [Fama, E. (1980) Banking in the Theory of Finance, Journal of Monetary Economics, 6(1), 39-57]. Teoriile recente s-au axat pe explicarea co-existenţei băncilor şi a pieţelor financiare, încercând să explice factorii ce influenţează opţiunea de finanţare a firmelor între emisiunea de instrumente financiare pe pieţele financiare (finanţarea directă) şi contractarea unui credit de la o bancă (finanţarea indirectă) [Boot, A., Thakor, A. (1997) Financial System Architecture, Review of Financial Studies, 10(3), 693-733]. Din păcate, populaţia nu are posibilitatea de a-şi finanţa investiţiile/ cheltuielile pe pieţele financiare şi singura opţiune de finanţare, exceptând economiile realizate sau moştenirile primite, o reprezintă instituţiile de credit.

Teoria bancară contemporană clasifică funcţiile activităţii bancare în patru categorii: oferirea de servicii de transfer şi plăţi; transformarea activelor; managementul riscurilor; procesarea informaţiilor şi monitorizarea clienţilor [Greenbaum, S., Thakor, A., Boot, A. (2015) Contemporary Financial Intermediation, 3rd ed., Elsevier]. Principalele activităţi ale băncilor tradiţionale sunt să colecteze fonduri, în special sub forma de depozite de la agenţii excedentari şi să împrumute fonduri sub forma creditelor agenţilor deficitari. Activele financiare sub forma depozitelor atrase prezintă următoarele caracteristici: dimensiuni reduse ca volum, risc asociat scăzut şi un grad ridicat de lichiditate. Creditele acordate prezintă caracteristici diametral opuse depozitelor, având un risc asociat ridicat, fiind de mari dimensiuni şi cu un grad de lichiditate scăzut.

Toate creditele au asociat un risc de nerambursare, denumit risc de credit, care constă în posibilitatea ca debitorul să nu aibă capacitatea sau bunăvoinţa de a rambursa creditul contractat la timp şi în totalitate. Băncile au posibilitatea să minimalizeze riscul de credit individual prin diversificarea portofoliului investiţional, acoperirea riscurilor, evaluarea şi monitorizarea debitorilor. Managementul riscurilor, în sens larg, constituie activitatea principală a băncilor [Cocriş, V., Andrieş, A.M. (2010) Managementul riscurilor şi al performanţelor bancare, Editura Wolters Kluwer]. Întotdeauna riscul influenţează nivelul dobânzii, cu cât riscul asociat clientului este mai mare cu atât dobânda percepută va fi mai mare, mult prea mare din perspectiva clienţilor. Într-o lume fără costuri de tranzacţionare, nu ar fi nevoie de bani, dar ţinând seama de divergenţele care apar în economia reală este mai eficient să schimbi bunurile şi serviciile pe bani decât pe alte bunuri sau servicii, precum într-o economie bazată pe troc. Băncile asigură transferul a sume însemnate de bani la distanţe mari în condiţii de siguranţă, într-un timp scurt şi la costuri rezonabile, deşi întotdeauna aceste costuri sunt considerate foarte mari de cei care le plătesc.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Se mai câştigă voturi în România cu majorări fictive de pensii?

Cosmin PAȘCA

Se mai câştigă voturi în România cu majorări fictive de pensii?

Din 2012 încoace, neîntrerupt (inclusiv în timpul Guvernului Cioloş) PSD- PRO România, UDMR şi ALDE au controlat jocul legislativ. Se apropie sfârşitul, iar această majorităte toxică a ales să-şi facă ieşirea din scenă cu un foc de artificii de povestit nepoţilor. Lăsat nesupravegheat, „focul” va părjoli o ţară, dar asta a fost ultima lor grijă.

Filmuletul zilei

opinii

Folcloristică

Codrin Liviu CUȚITARU

Folcloristică

„Tremurând, un băietan s-a ridicat şi a spus, în încuviinţarea îngrozită a întregului amfiteatru, că nu făcuseră altceva decât să scrie ce învăţaseră din notiţele Pravoslavinei, ea fiind singura care le avea integral... În aritmie cardiacă, privind-o feroce pe Ţăcănel, am reuşit să îngaim o singură întrebare - Şi cu calul, cu calul cum e? Cu ochi de căprioară rănită, studenta a sărit în picioare şi a nechezat solemn - Mihahaha!”

Despre Iaşi (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre Iaşi (II)

În ciuda faptului că Iaşul a recuperat mult din deficitul de modernitate în raport cu oraşele Timişoara şi Cluj, au existat în aceste evoluţii şi numeroase sincope. 

Incremenirea în ignoranţă

Bogdan ILIESCU

Incremenirea în ignoranţă

sau Eşecul revoluţiei ştiinţifice

pulspulspuls

Peni Hill l-a adus iar la notar pe unchiul Vasile. De data asta nu cu case, ci cu mălai

PULS

Peni Hill l-a adus iar la notar pe unchiul Vasile. De data asta nu cu case, ci cu mălai

Noi veşti de pe vechiul front electoral, stimaţi telespectatori, acum la spartul târgului, cu trei zile înainte de alegeri. O păsărică ce îşi are cuibuleţul chiar sub streaşina unui vestit notar din târg ne-a ciripit zilele trecute că, într-o zi de dimineaţă, aşa mai pe răcoare, cine credeţi că a călcat pragul stabilimentului?

Caricatura zilei

Șoric

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.