PRIM PLAN
Cine sunt Pampon ori Crăcănel și cine, Mița Baston? Candidații la prezidențiale văzuți, în termeni de carnaval, de un cunoscut intelectual ieșean
Suntem în plin carnaval. Avem de toate: bufoni, clovni, nebuni, muzică, strigături, costume pestrițe, un rege al carnavalului în persoana lui Călin Georgescu, George Simion în rolul lui Pampon, Claudiu Târziu în rolul lui Crăcănel („a opta oară tradus!”), Ana Maria Gavrilă jucând-o pe republicana Mița Baston etc., etc.
Carnavalul nu se desfășoară doar în stradă el este în cel mai înalt grad telegenic. Clovnii își pun aici tichie de analiști politici sau de animatori de dezbateri. Două televiziuni, Realitatea TV și România TV nici măcar nu se mai ostenesc să păstreze o aparență de obiectivitate, au fiecare un candidat pe care îl susțin până în pânzele albe, prilej de a-i spurca și calomnia pe candidații ceilalți. Carnavalescul se bazează pe ideea lumii pe dos: plagiatorul Ponta își compune o față sobră, de mare expert în politica mondială, Crin Antonescu, care a exercitat vreme de zece ani profesiunea de casnic, ne asigură că e sortit, de la naștere, să devină președinte. PSD și PNL parcă s-au contopit, iar UDMR face ce știe mai bine, stă pe lângă cei puternici.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Carnavalul implică umorul, râsul, veselia. Nimic din toate acestea la alegerile din România. Umorul, dacă există, e involuntar, iar nota dominantă este grotescul. Pesediștii, după ce au acceptat ideea candidatului comun, se agață acum cu disperare de acest plan: Ciolacu face crize de isterie, greii partidului îi mobilizează pe primari spunându-le că, dacă nu se va vota cum trebuie, aceștia riscă să se confrunte cu… alegeri în două tururi! Nu cunosc un exemplu asemănător: să șantajezi pe cineva amenințându-l cu o procedură democratică! Grindeanu, cu mimica lui de fante de Obor, și Daniel Zamfir, vechi combatant pe platourile TV, pun tunurile pe Nicușor Dan, pe care îl consideră, cu siguranță, principalul pericol: menționează niște sume uriașe pe care primarul capitalei le-ar fi cheltuit în campanie (placa e reluată obsesiv și de televiziunile aservite). Orice e bun pentru a discredita adversarul politic. Deși cei mai mulți dintre ei se compromit singuri.
Crin Antonescu are reputația de „bun orator”. Nu i se poate contesta fluența discursului, dar în spatele ei nu se află mai nimic. Ba nu, mă înșel: din spate îl ajung din urmă frăția cu Ponta, tentativa de puci din 2012, prestația lamentabilă în scurta perioadă când a fost președinte interimar. Se dă european, pro-occidental, dar într-un interviu de acum trei ani susținea că, spiritual, suntem apropiați de Rusia. E lipsit de carismă, nu are capacitatea de a-i mobiliza pe alegători.
La Victor Ponta ceea ce sare în ochi este tupeul. Plagiatorul continuă să plagieze: îl imită pe Trump, se dă prieten cu mai marii Statelor Unite, pretinde că e un bun creștin și își face cruce aproape după fiecare propoziție. Mitoman, vanitos, pretinde că atunci când a fost prim-ministru România a cunoscut o perioadă de înflorire și bunăstare neegalată. Ne încredințează că, dacă va fi ales președinte, va juca golf cu Trump. Omul nu are simțul ridicolului și derapează mereu în penibil.
Mă abțin să vorbesc despre George Simion. Prezența lui pe scena politică românească reprezintă un accident nefericit. Personajul e sinistru, iar perspectiva că ar putea ajunge în fruntea țării îți dă fiori.
După isprava remarcabilă de la alegerile din toamnă, Elena Lasconi a început să gafeze în mod repetat. Ține morțiș să rămână în cursă, deși nu mai are șanse. Tot fără șanse este Daniel Funeriu, altfel un intelectual autentic.
L-am lăsat la urmă pe Nicușor Dan, cel mai atacat candidat, lovit din toate părțile și, cum se spune, din toate pozițiile. E taxat drept omul lui Soros (se putea ca Soros să nu-și facă apariția?), se pun în circulație cifre fanteziste despre costurile campaniei sale, primarii de sector și Consiliul general al primăriei îl boicotează etc., etc. Acest bombardament mediatic arată că Nicușor Dan are șanse reale să câștige. El e din alt aluat: nu răspunde atacurilor, nu răspândește calomnii, nu e megaloman, are o decență și o civilitate care le lipsește celorlalți. A călcat și el uneori strâmb în campanie, dar n-a recurs niciodată la ticăloșiile cu care alții încearcă să câștige voturi. Indiferent de rezultatul final al alegerilor, în ce mă privește îl prefer de departe.
Astăzi începe campania propriu-zisă. Să sperăm că nu vom vedea cum carnavalul se transformă în farsă tragică.
Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor
Publicitate și alte recomandări video