Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Despre babele fără dinţi şi folclor

GALERIE
radu parpauta
  • radu parpauta
- +

- Eu nu pot pricepe câtă vreme o să mai apară folclor la noi! Nu înţeleg câtă vreme o să mai existe babe cu dinţi sau fără dinţi în vreun sătuc din vârf de munte, care să pună la dispoziţia interpreţilor de muzică populară „nestemate folclorice”, spun şi eu aşa, ca să fiu în trend.

- Aaa, fii serios - îmi răspunde o poetă prietenă, care pe cât de sensibilă este, pe atât ştie să taie în carne vie prin opiniile sale prezentate tranşant. La noi, ca şi mai în toată lumea, de altfel, folclorul nu mai există demult.

- Şi atunci?

- Şi atunci interpreţii de muzică populară „fac ce fac de mult”, ca să eminescuiesc puţin - e la modă zilele astea: trişează.

- Cum trişează?

- Interpreţii fac ei melodiile sau, cel mai adesea, au oameni care fac asta: dirijori, „creatori de folclor”, chiar interpreţii, cum ziceam etc. Babele cu dinţi sau fără dinţi de care spuneai, care scarmănă lână sau pun pânza în stative şi cântă de „frunză verde”, nu mai există. Pun pariu că astăzi mulţi nici nu mai ştiu ce este aceea stativă, iar vorba a scărmăna lâna le sună comic şi atât.

- Aşadar, trişează!

- Daaa! Câtă vreme va exista public doritor de cânt popular, interpreţii vor trişa. Şi încă au conştiinţa că fac un lucru bun, că ei continuă o tradiţie, bla-bla-bla. În alte ţări, în „putredul Occident”, de pildă, se recunoaşte faptul că folclorul a dispărut de ceva vreme. Şi atunci fac tot felul de simpozioane, manifestări, forumuri, în care se pomenesc chestiile astea moarte sau muribunde. Aşa o să fie şi la noi. Acuşica! Parcă a şi început.

- E destul de dureros ce spui.

- Dureros trebuie să fie şi pentru cântăreţii de folclor conştienţi, care îşi văd an de an publicul tot mai restrâns. Şi mai dureros va fi atunci când interesul publicului pentru cântecul popular va dispărea. Căci se va întâmpla şi asta într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. Noi trăim o altă realitate. E suficient să ne uităm în Franţa sau Germania, de pildă, şi să ne dăm seama că aşa se va petrece şi la noi într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. Să nu ne amăgim.

- Mda, minte-mă frumos, deci!

- Cam aşa. Şi generaţiile se schimbă. Tinerii, bunăoară, sunt tot mai puţin interesaţi de folclor. Andra, de pildă, care cântă şi un fel de folclor de bodegă, un talmeş-balmeş, e un exemplu. Cum ar fi: „Eu cânt pentru tine, dragă lume,/ De când mă ştiu pe pământ/ Că în viaţa asta, orice ai face,/ Toate vin şi merg pe rând.” Pârţ! Nu-i vorbă, versurile aşa-zisei muzici uşoare (e uşurică, ce-i drept) sunt şi mai tâmpite. Suntem deja departe de versurile de altădată ale lui Florin Bogardo sau Marius Ţeicu. E drept, erau şi pe atunci versuri de tot rahatul, ca s-o spun pe româneşte. Îmi amintesc, de exemplu, de unele dintr-o melodie cântată de Anda Călugăreanu: „Într-o zi mi-ai dăruit - o portocală,/ Eram doi copii ce-aveau - o portocală,/ Lumea toată ne părea - o portocală,/ Soarele era şi el - o portocală./ da da da, da da da, chiar aşa!”

- Şi atunci ce se va întâmpla în viitor?

- Îţi pasă ce se va întâmpla în viitor?

- Oarecum. De pildă, să nu mor prea curând. Apoi să câştig lovele căcălău şi să muncesc cât mai puţin. Cred că aşa visează mai toţi.

- Reîntorcându-mă la folclor, să spun: Este greu de găsit un răspuns. Dar să ne uităm la alte ţări, cum am spus. Cât va mai exista public interesat, folclorul contrafăcut nu se va stinge. Şi versurile sale contrafăcute. Plus că la noi ia naştere, a luat deja, un altfel de „folclor”: manele, guţisme, sălămisme, Carmen de la Bărbuleşti, Narcis de la Sălciua (sau viceversa, dracu mai ştie). Deh, e democraţie, frati-miu! Şi apoi sărăcie. Cel sărac este totdeauna sclav şi inegal cu cel care stă deasupra lui şi-l apasă, spune undeva Eminescu. Se mulţumeşte cu subproduse: cu măruntaiele, cu brânza puturoasă, cu hainele second hand, să fie în lumea a treia, dus de nas de politicienii hoţi şi mincinoşi. Şi cu other reality: filme netflix, community, humanity sau cu alte minciunele politicianiste. Aşadar, el va fi întotdeauna adeptul unor produse hartistice parcă făcute pentru noii sclavi de azi - manelele. El se crede fericit cu manelele. Hei, gagico, ce halim/ Ce halim şi ce pilim/ Seara asta ce servim/ Ne iubim ş-apoi dormim.

Daaa, dormim! Somnul de veci îl dormim! În ilaritatea generală. În fine, explicaţiile sunt mult mai alambicate, dar în principal... asta e!

 

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri