Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre bătrâneţe şi urmarea ei întunecată

GALERIE
radu parpauta
  • radu parpauta
- +

"Bătrâneţe - haine grele", spune o zicală veche. La care un hâtru a adăugat: "ce n-aş da să scap de ele". Hâtroşenia adăugirii însă ar fi comică, dacă n-ar fi mai ales tragică: "A scăpa" de bătrâneţe este similar cu a muri, căci după bătrâneţe nu urmează altceva decât moartea. Oamenii se plâng adesea că "a trecut tinereţea". Da, dar după tinereţe mai urmează ceva, pe când după bătrâneţe nu mai urmează nimic, dacă dăm la o parte, filosofiile, credinţele şi alte paliative. Şi NIMICUL acesta grozav ne sperie.

Să vorbim puţin despre bătrâneţe, căci despre moarte ce rost are să trăncănim atâta? Aceasta este soarta noastră de neocolit, intră în firea lucrurilor. Nu are rost să ne lamentăm atâta, să ne tulburăm peste măsură din pricina ei, trebuie s-o luăm aşa cum este. La urma urmei, nici viaţa nu e chiar cea mai mare fericire pentru noi, aşa că nici moartea nu este cel mai mare rău. Sau o fi?

În fine, să judecăm puţin "pragul amar de necazuri al bătrâneţii" (traducere Murnu), cum scria cu hăt ani în urmă Poetul orb în Iliada. Incovenientele omului ajuns la bătrâneţe ar fi trei. În primul rând se pierde puterea trupului şi apar tot felul de beteşuguri trupeşti: ba dinţii te dor şi cad, ba îţi înţepenesc încheieturile, ba îţi curg ochii ca la iepuroi, ba simţurile ţi se tocesc şi se întunecă şi bătrânii devin puţin agasanţi pentru cei mai tineri, oricât de educaţi şi înţelegători ar fi; cum spune poetul: "ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici, ba trebuie prea mult să le spui şi explici".

În al doilea rând, trebuie s-o spunem şi pe asta, trecerea dinspre pragul bărbăţiei în bătrâneţe aduce slăbirea şi scăderea facultăţii de a gândi. Nu mai vorbesc de Alzheimer şi alte necazuri ale adâncii senectuţi. Dar chiar şi fără acestea din urmă, uitarea dă naşterii nechibzuinţelor şi a tot felul de nesocotinţe tare urâcioase. Ar merita vorbit despre ele. Altădată.

În al treilea rând, bătrâneţea, în afară de prăbuşirea trupului şi a cugetului, de care am pomenit, aduce şi ceva mai greu de definit. Este vorba de o împuţinare şi de o stingere a vieţii active. E cea mai dureroasă, fiindcă omul în vârstă rămâne tot mai mult în incomunicare cu ceilalţi oameni, ceea ce aduce indiferenţa şi uneori chiar ticăloşia. Cu vârsta prietenii s-au împuţinat şi eşti tot mai puţin atras de cei rămaşi - ai hachiţe, nemulţumiri din senin şi plictis. Cei tineri te aprobă condescendent, dar nu te urmează. Şi simţi acut un zid care se interpune între generaţii. Rudele, majoritatea, nu-ţi mai spun nimic, nu te atrag cu nimic, doar joci şi tu jocul de societate bazat pe decenţă, politeţe, bun simţ. Atât. Facebook-ul? O minciunică care mimează apropierea dintre oameni - nu ESTE nici o apropiere.Civilizaţie şi atât, ifos ce mimează o prietenie inexistentă.

Cam aşa simţi la senectute: nu mai ai năzuinţi către comunitate, pierzi sensibilităţile şi deprinderile active, îndreptate către ceilalţi. Şi constaţi că nimic din ce ai nu trebuie celor din jur: nici cuminţenia, nici spiritul dreptăţii, nici înţelepciunea etc. Nemaiparticipând senzitiv la tot ce se întâmplă indivizilor din colectivitatea umană, te retragi în pustia sufletului propriu ca un fel de jivină în bârlog. Ce să faci? Să mimezi optimismul de plăvan al grupurilor de bătrânei veseli şi activi ca muştele la arat, care merg în excursii, alţii care beau apă curativă în staţiuni în care bâzâie şi muştele de plictiseală şi tot felul de chestii de astea? Uite că pe bătrânii neînregimentaţi în noua filosofie globalitoantă nu îi interesează, ba îi enervează chestiunile acestea.

Îi enervează, dar şi înţeleg ei bine că numai puţini privilegiaţi îşi păstrează sensibilitatea comunicării depline cu ceilalţi şi rămân "pururi tânăr", cum spune Poetul. Ceilalţi trebuie să înţelegem această necesitate a firii - bătrâneţea - şi că nu este chip să fugim de această restrişte.

Încolo, ce pot să vă spun: voi avea acuşi 65 de ani şi... mama mă-sii!

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri