anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 29.06.2022

Despre biata filologie clasică ieşeană

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Titlul de mai sus este paradoxal atît prin formă, cît şi prin conţinut. Se ştie că nu am voluptatea tradiţională de a rezuma capitole întregi în titluri extinse. Aici însă nu văd posibilitatea eschivei: subiectul dezvăluie conotaţii dramatice, claritatea explicaţiei (fie ea şi dezvoltată!) deţinînd, de aceea, prioritate. Legat de eventualul sens contradictoriu, cheia lămuritoare se află în cuvîntul „biată“. 

Cum ar putea fi, într-adevăr, una dintre cele mai ilustre ramuri academice din istoria învăţămîntului universitar ieşean, în speţă secţia de filologie clasică, „biată“? Ei bine, poate. În anul de graţie 2018, conducerea Universităţii noastre, cu largul concurs al conducerii actuale a Facultăţii de Litere (facultate din care, vai, colectivul de Studii Clasice face parte!) a decis suspendarea formaţiilor de studenţi înscrişi (la Latină şi la Greacă) deopotrivă în ciclul de licenţă şi în cel masteral. Motivul e unul vechi şi, din păcate, justificabil - grosso modo - din unghiul legislaţiei în vigoare ce finanţează educaţia superioară din România pe cap de student sau per capita, cum se spune îndeobşte (ironic, folosindu-se chiar o sintagmă latinească!). Aşadar, ai buget suficient pentru susţinerea (autonomă) a unei linii de studiu doar dacă ai suficient de mulţi studenţi înscrişi la respectiva secţie. Nu-i ai, Universitatea, în virtutea principiu­lui bunei gestionări a resurselor băneşti, poate recurge la închiderea ei.

În contextul amintitei „suspendări“ de formaţii de studii, Latina şi Greaca intră, la Universitatea din Iaşi, „în lichidare“ (adică, pe fondul aplicării aceloraşi rigori financiare şi anul viitor - rigori, în esenţă, inevitabile, întrucît situaţia „numerică“ a candidaţilor la filologie clasică nu are cum să se schimbe, din raţiunile detaliate mai jos! -, linia de greacă şi latină, după măcar 160 de ani de apartenenţă strălucită la Literele moldave, se va închide definitiv!). Bine, veţi zice, dar, dacă astfel e întocmită legea finanţării educaţionale româneşti şi dacă vin atît de puţini inşi să studieze limbi clasice, ce poţi să faci? La vremuri noi, oameni noi şi, mai ales, discipline noi! Oare (întreb şi eu ca anglo-americanistul cîrcotaş)? Cu siguranţă, nu. O privire rapidă peste programele de studii ale marilor universităţi de pe mapamond ne confirmă faptul că filologia clasică funcţionează, negreşit şi invariabil, în toate curiculele de umanioare, pînă şi în ţările unde latina nu revelă numai statut de „limbă moartă“, ci şi de „limbă (total) străină“ de civilizaţiile şi tradiţiile sistemelor în cauză (anglofone, germanofone etc.). Americanii de pildă, ca să dau un exemplu din spaţiul capitalist prin excelenţă, unde eficienţa economică este literă de lege, nu-şi permit să elimine latina, greaca (ori slavistica, apropo de o altă problemă filologică spinoasă la noi!) din arhitecturile lor academice. Aceste limbi sînt incluse în departamente speciale, sugestiv denumite Departments of Critical Languages şi finanţate în regim diferit (a se citi „preferenţial“).

Evident, nici acolo, nici altundeva, nu se îngrămădesc armate de studenţi pentru o licenţă în filologie clasică! Studiile în chestiune constituie un domeniu de elită şi, ca atare, de nişă. Nimeni însă nu-şi pune vreodată problema „abolirii“ lor, pe motive de inadecvare economică, întrucît ele se identifică - istoric judecînd lucrurile - cu însăşi apariţia primelor universităţi, cu însuşi debutul ideii de spirit academic în evoluţia umanităţii. Misiunea universitară (veritabilă) porneşte fix de la asumarea valorilor clasice ale educaţiei, valori pe care o şcoală superioară trebuie să le propage - desigur, întotdeauna cu mijloace adaptate prezentului şi necesităţii de progres! - în decorul (post)modernităţii. Într-o asemenea notă, la Iaşi - avem datoria să observăm -, filologia clasică se confundă cu rădăcinile învăţămîntului universitar, precedînd, prin impact, manifestare şi substanţă, toate celelalte domenii academice pentru care rămîne, iată, piatră de temelie. Cum ar fi Literele fără filologia străveche, autentică, arhetipal valabilă? Cum ar fi Dreptul fără latină? Cum ar fi Istoria, Filozofia şi Teologia fără limbile clasice? Cum ar fi Matematica fără Pitagora, Biologia fără îndreptarele de expresii latineşti, Chimia şi Fizica fără universul spiritual antic? Cum ar fi Medicina fără Hippocrate? Cum/unde/ce ar fi România aceasta (pe care o tot invocăm sacrosanct „la centenar“, dar pe care o tratăm cu o nesimţitoare lipsă de atenţie!) fără Roma precreştină?... Nişte meditaţiuni pentru administratori academici (şi nu numai!) vremelnici, însă cu puteri decizio­nale potenţial distructive la scară mare, istorică! În postura mea de om de litere, mă mărginesc să constat că părinţii fondatori ai Universităţii din Iaşi, precum Kogălniceanu, Xenopol, Maiorescu, Philippide, Ibrăileanu, se răsucesc astăzi în mor­minte...

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

G7 reîncărcat

Lucian DÎRDALA

G7 reîncărcat

În sine, ideea ca G7 să devină un centru de coordonare spune multe despre aşteptările liderilor occidentali în privinţa următorilor ani: competiţie strategică acerbă, punctată de riscuri militare. Ar fi un mediu în care această structură de cooperare între „Cei Şapte” şi-ar putea dovedi utilitate, după spulberarea optimismului legat de globalizare şi noua concordie între democraţii şi dictaturi.

opinii

„Războiul sfânt” al rasei

Florin CÎNTIC

„Războiul sfânt” al rasei

Astăzi, 29 iunie, la ora 14.30, la Ateneul Naţional din Tătăraşi, Marius Turda, istoric şi universitar de clasă internaţională, profesor la Universitatea Oxford Brooks, lansează ediţia românească a unei cărţi esenţiale pentru înţelegerea ideilor şi politicilor consacrate rasei şi eugenismului în Ungaria secolulului XX. Evenimentul cuprinde şi vernisajul unei expoziţii itinerante, care va rămâne o lună pe simezele Ateneului, şi care merită şi ea a fi urmărită.

The Show must go on!

Radu PĂRPĂUȚĂ

The Show must go on!

Fraţilor şi surorilor, merită să vorbim puţin despre pandemia consensuală şi dementocratică planetară. Ce-i drept, acum se stinge uşor, dar nimic nu ne face să credem că nu mai poate reapărea: din nou sau sub alte forme, mai atroce, iar „măsurili” tot mai erect comunistoide, de ar rânji cu gura până la urechi Ceaşcă de ar mai trăi: „V-am zis eu că măsurili trebui luate”.

Bill Evans - un romantic al avangardei

Alex VASILIU

Bill Evans - un romantic al avangardei

La sfârşitul lunii februarie 1957 era publicat în America de Nord albumul discografic New Jazz Conceptions - momentul impunerii lui Bill Evans printre cei mai inovatori, mai influenţi muzicieni din istoria acestui tip de artă. Raportul inovaţie - influenţă a fost rar stabilit în jazz-ul modern, însă Bill Evans poate fi considerat un caz fericit, mai ales că a rămas în istorie cu preafrumoasa, cuprinzătoarea formulă un romantic al avangardei.

pulspulspuls

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Pentru că ieri am auzit că a ieşit oleacă de tevatură prin politichia de Bahlui legat de ceea ce remarcam noi într-un pulsuleţ, am zis că musai să venim cu oarece precizări suplimentare pe astăzi, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Ro-Alert te sperie de-acu și în străinătate

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.