Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre biata filologie clasică ieşeană

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Titlul de mai sus este paradoxal atît prin formă, cît şi prin conţinut. Se ştie că nu am voluptatea tradiţională de a rezuma capitole întregi în titluri extinse. Aici însă nu văd posibilitatea eschivei: subiectul dezvăluie conotaţii dramatice, claritatea explicaţiei (fie ea şi dezvoltată!) deţinînd, de aceea, prioritate. Legat de eventualul sens contradictoriu, cheia lămuritoare se află în cuvîntul „biată“. 

Cum ar putea fi, într-adevăr, una dintre cele mai ilustre ramuri academice din istoria învăţămîntului universitar ieşean, în speţă secţia de filologie clasică, „biată“? Ei bine, poate. În anul de graţie 2018, conducerea Universităţii noastre, cu largul concurs al conducerii actuale a Facultăţii de Litere (facultate din care, vai, colectivul de Studii Clasice face parte!) a decis suspendarea formaţiilor de studenţi înscrişi (la Latină şi la Greacă) deopotrivă în ciclul de licenţă şi în cel masteral. Motivul e unul vechi şi, din păcate, justificabil - grosso modo - din unghiul legislaţiei în vigoare ce finanţează educaţia superioară din România pe cap de student sau per capita, cum se spune îndeobşte (ironic, folosindu-se chiar o sintagmă latinească!). Aşadar, ai buget suficient pentru susţinerea (autonomă) a unei linii de studiu doar dacă ai suficient de mulţi studenţi înscrişi la respectiva secţie. Nu-i ai, Universitatea, în virtutea principiu­lui bunei gestionări a resurselor băneşti, poate recurge la închiderea ei.

În contextul amintitei „suspendări“ de formaţii de studii, Latina şi Greaca intră, la Universitatea din Iaşi, „în lichidare“ (adică, pe fondul aplicării aceloraşi rigori financiare şi anul viitor - rigori, în esenţă, inevitabile, întrucît situaţia „numerică“ a candidaţilor la filologie clasică nu are cum să se schimbe, din raţiunile detaliate mai jos! -, linia de greacă şi latină, după măcar 160 de ani de apartenenţă strălucită la Literele moldave, se va închide definitiv!). Bine, veţi zice, dar, dacă astfel e întocmită legea finanţării educaţionale româneşti şi dacă vin atît de puţini inşi să studieze limbi clasice, ce poţi să faci? La vremuri noi, oameni noi şi, mai ales, discipline noi! Oare (întreb şi eu ca anglo-americanistul cîrcotaş)? Cu siguranţă, nu. O privire rapidă peste programele de studii ale marilor universităţi de pe mapamond ne confirmă faptul că filologia clasică funcţionează, negreşit şi invariabil, în toate curiculele de umanioare, pînă şi în ţările unde latina nu revelă numai statut de „limbă moartă“, ci şi de „limbă (total) străină“ de civilizaţiile şi tradiţiile sistemelor în cauză (anglofone, germanofone etc.). Americanii de pildă, ca să dau un exemplu din spaţiul capitalist prin excelenţă, unde eficienţa economică este literă de lege, nu-şi permit să elimine latina, greaca (ori slavistica, apropo de o altă problemă filologică spinoasă la noi!) din arhitecturile lor academice. Aceste limbi sînt incluse în departamente speciale, sugestiv denumite Departments of Critical Languages şi finanţate în regim diferit (a se citi „preferenţial“).

Evident, nici acolo, nici altundeva, nu se îngrămădesc armate de studenţi pentru o licenţă în filologie clasică! Studiile în chestiune constituie un domeniu de elită şi, ca atare, de nişă. Nimeni însă nu-şi pune vreodată problema „abolirii“ lor, pe motive de inadecvare economică, întrucît ele se identifică - istoric judecînd lucrurile - cu însăşi apariţia primelor universităţi, cu însuşi debutul ideii de spirit academic în evoluţia umanităţii. Misiunea universitară (veritabilă) porneşte fix de la asumarea valorilor clasice ale educaţiei, valori pe care o şcoală superioară trebuie să le propage - desigur, întotdeauna cu mijloace adaptate prezentului şi necesităţii de progres! - în decorul (post)modernităţii. Într-o asemenea notă, la Iaşi - avem datoria să observăm -, filologia clasică se confundă cu rădăcinile învăţămîntului universitar, precedînd, prin impact, manifestare şi substanţă, toate celelalte domenii academice pentru care rămîne, iată, piatră de temelie. Cum ar fi Literele fără filologia străveche, autentică, arhetipal valabilă? Cum ar fi Dreptul fără latină? Cum ar fi Istoria, Filozofia şi Teologia fără limbile clasice? Cum ar fi Matematica fără Pitagora, Biologia fără îndreptarele de expresii latineşti, Chimia şi Fizica fără universul spiritual antic? Cum ar fi Medicina fără Hippocrate? Cum/unde/ce ar fi România aceasta (pe care o tot invocăm sacrosanct „la centenar“, dar pe care o tratăm cu o nesimţitoare lipsă de atenţie!) fără Roma precreştină?... Nişte meditaţiuni pentru administratori academici (şi nu numai!) vremelnici, însă cu puteri decizio­nale potenţial distructive la scară mare, istorică! În postura mea de om de litere, mă mărginesc să constat că părinţii fondatori ai Universităţii din Iaşi, precum Kogălniceanu, Xenopol, Maiorescu, Philippide, Ibrăileanu, se răsucesc astăzi în mor­minte...

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri