Cum lovește războiul la Iași. Scăderi drastice la vânzarea apartamentelor. Creșteri la terenuri
În perioada ianuarie - martie 2022, vânzarile de apartamente au crescut luna de luna, pe (...)
citeste totjoi, 19.05.2022
Prin delocalizarea instituţiilor centrale ar creşte gradul de interdependenţă al teritoriilor româneşti, al coeziunii teritoriale şi, de ce nu, implicarea în actul guvernanţei ar responsabiliza periferiile!
11,7% reprezintă Bucureştiul (2,3 milioane locuitori - cu judeţul Ilfov), din structura populaţiei României (insse.ro). Iată datele demografice şi pentru alte capitale ale unor naţiuni europene: Atena (3,4 milioane locuitori), Lisabona (2,6), Londra (14,7), ce reprezintă între 22 şi 31% din populaţia ţărilor ale căror capitale sunt. Să continuăm: Parisul (11,4 milioane) şi Madridul (6,5) au 17, respectiv 14% din masa demografică naţională; chiar şi Moscova (17,2 mlioane), capitală a unui stat de dimensiuni continentale, concentrează 12% din populaţia naţională. Am enumerat doar aglomeraţiile capitalelor unor state europene cu o populaţie mai mare decât a Bucureştilor şi cu un procentaj superior acesteia în masa demografică naţională. Toate aceste metropole, ce asigură primaţialitatea sistemelor urbane naţionale, sunt secondate de una sau mai multe metropole regionale, unele mai mari decât Capitala noastră. În această ecuaţie, Grecia sau Portugalia sunt două structuri politice de două ori mai mici decât România.
Peste 21% reprezintă salariaţii din Bucureşti şi Ilfov din totalul naţional al forţei de muncă (insse.ro). Aceeaşi structură teritorială realizează 27,3% din PIB-ul României (CNSP, potrivit cursdeguvernare.ro) şi 34% din cifra de afaceri teritorializată la sediul social al firmelor (topfirme.com). Iată cum o aglomeraţie modestă din punctul de vedere demografic atât în raport cu alte capitale europene, cât şi în raport cu structura naţională, reuşeşte să domine atât de autoritar economia şi societatea românescă.
Ecartul de putere foarte mare dintre palierele ierarhice decizionale ale vieţii sociale şi politice se manifestă şi în organizarea structurilor administrative şi teritoriale. Dimensiunea redusă a oraşelor secundare româneşti, deţinătoarele a câtorva servicii importante la nivel regioal, le situează la mare distanţă faţă de Bucureşti, care devine mare, doar în raport cu acestea. Într-o atare situaţie, armătura urbană pe care se bazează structura teritorială naţională devine una ineficientă. Un Bucureşti a cărui masă critică e suficientă unei polarizări de tip metropolitan a părţii sudice a teritoriului naţional şi oraşe secundare prea mici pentru a-şi îndeplini eficient rolul lor de metropole regionale. Cu aproximativ 400 de mii de locuitori în aglomeraţiile morfologice, Timişoara, Clujul şi Iaşul nu ating masa critică pentru a fi metropole eficiente ale unor teritorii regionale, în unele cazuri de peste zece ori mai populate.
Clujul, "oraşul de succes" al României, având 330 de mii de locuitori în municipiul propriu-zis şi 400 de mii de locuitori în aglomeraţia morfologică, suplineşte această insuficienţă prin schiţarea unui spaţiu policentric care înglobează două aglomeraţii medii formate din Turda, Câmpia Turzii şi comunele proxime (aproximativ 100 de mii de locuitori) - în sud şi prin avansul funcţional pe axa către binomul Dej-Gherla şi comunele din proximitate (70 de mii de locuitori), în nord, care anunţă apariţia unui cluster important la nivel regional de aproximativ 600 de mii de locuitori.
Iaşul nu are în izocrona de o oră decât oraşe de mici dimensiuni pe teritoriul judeţului său - Tg. Frumos şi Podu Iloaiei, fiecare cu aproximativ 10 mii de locuiori. Distanţa foarte mică, de doar 17 kilometri (pe calea ferată), faţă de Ungheni - Republica Moldova (peste 30 de mii locuitori) e anihilată de opacitatea frontierei cu statul vecin, fapt care nu va duce prea curând la geneza unei aglomeraţii urbane transfrontaliere.
Infrastructura de transport insuficientă se adaugă unei morfologii teritoriale dominată de fracturi culturale şi bariere naturale ce se interpun între provinciile istorice. Toate acestea fac din centralism o modalitate ineficientă de control şi gestiune teritoriulă, mai ales că Bucureştiul are şi o poziţie excentrică în cadrul teritoriului naţional.
Sunt convins că meteahna principală a Bucureştiului e faptul că e incapabil de o gestiune eficientă a teritoriului naţional fără relee în teritoriu. E prea slab pentru misiunea asumată! Unii văd rezolvarea acestei situaţii în regionalizare, alţii în schimbarea capitalei. Prima variantă are sens, aducând puterea decizională în interiorul teritoriilor astăzi marginalizate. Mai mult, preluarea guvernanţei regionale de către viitoarele centre de decizie administrativă ar fi o veritabilă gură de oxigen şi pentru Capitala României, care ar avea şansa să-şi reorienteze energiile într-o manieră eficientă, aşa cum o fac şi celelalte metropole mondiale, spre nivelele scalare superioare: european şi mondial. În privinţa celei de-a doua variante, nu cred că e oportună o schimbare a Capitalei. Ar fi un consum de energie inutil şi nu cred că ar aduce eficienţă, nici pe termen scurt, nici pe termen lung, mai ales dacă vom persista în ideea centralismului politico-administrativ.
Pentru că sunt convins că o eventuală nouă capitală nu va fi localizată în Moldova, dacă ar fi să aleg între Alba Iulia şi Braşov (oraşe ale căror nume sunt vehiculate ca potenţiale Capitale) aş alege Alba Iulia. Nimic ce vine din istorie nu-mi determină această opţiune, ci doar faptul că Braşovul ar fi o Capitală prea apropiată de fragilele şi deşiratele structuri ale Moldovei, care nici acum nu funcţionează ca un teritoriu închegat. Prin eventuala dobândire a calităţii de Capitală, un oraş atât de apropiat ca Braşovul ar contribui la destructurarea teritorială avansată a regiunii noastre. Această stare de fapt va fi alimentată şi de persistenţa în memoria locuitorilor moldoveni a ideei ca Braşovul e un loc bun de migraţie.
Deşi nu văd sensul mutării Capitalei, sunt adeptul unei Capitale multi-localizate (ca în Africa de Sud, unde Pretoria e sediul Guvernului şi al Preşedinţiei, Cape Town - al Parlamentului, iar Bloemfontein - al Curţii Supreme de Justiţie), al spargerii monopolului de unic centru politic şi administrativ al Bucureştiului. Unele instituţii centrale ar putea funcţiona foarte bine la Iaşi, Cluj sau în alt oraş din România: Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Casaţie, unele ministere, sau, de ce nu, Senatul României! Ar fi o acţiune liniştitoare şi pentru cei ce sunt convinşi că regionalizarea ar fragiliza structura statală a României. Prin delocalizarea instituţiilor centrale ar creşte gradul de interdependenţă al teritoriilor româneşti, al coeziunii teritoriale şi, de ce nu, implicarea în actul guvernanţei ar responsabiliza periferiile!
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cum lovește războiul la Iași. Scăderi drastice la vânzarea apartamentelor. Creșteri la terenuri
Care e secretul viceprimarului acuzat de trădare? Alţii ca el au plecat acasă în câteva luni
Complexul sportiv din Sărărie al Universității „Cuza”, schimbat radical faţă de anul trecut
Blocul interlopului Oarză, ridicat în total răspăr cu legea. A sărit la bătaie la oamenii legii
Chirica şi Harabagiu, din lac în puț la DNA. Noile încadrări juridice
Cine va fi antrenor la Poli Iași? Un fost secund al naționalei României?
Începe procesul colonelului care spune că a deranjat relaţiile intime din interiorul DNA Iaşi
Crimă conjugală înfiorătoare: a pus capăt disputei cu soţia tăindu-i gâtul prin somn
Ceremonii inedite la Agronomie, la finalul de an, azi: o scenă pe stadionul de rugby
A murit pictorul Henry Mavrodin. "A plecat să picteze în lumină înconjurat de îngeri"
Popescu: Eu şi acum spun că avem un preţ foarte mare la gaz, nejustificat
Statele Unite ale Americii şi-au redeschis ambasada de la Kiev
George Simion, scandal la Digi24. A încercat să intre în sediu, dar a fost alungat
Cine este românca care a murit în Thailanda în timp ce își făcea un selfie
Grecia renunţă la purtarea măştii în locurile publice închise
Anularea certificatului digital COVID-19 la nivelul UE, dezbătută
Croația se va împotrivi primirii Finlandei și Suediei în NATO
Tanc rusesc lovit de ucraineni la câțiva kilometri de granița cu Rusia
Poşta Română va distribui cardurile din programul ''Sprijin pentru România''
Jocurile „Special Olympics” din Malta: Iaşul are patru medaliaţi
Performanţă studenţească ieşeană: Un pod de 79 kg a susţinut greutatea unui autoturism
Cum sa creezi o relatie bazata pe emotie cu angajatii firmei tale (P)
O studentă de la Cuza se plânge de calitatea preparatelor servite la cantina universităţii
Clubul JUNIMEA –SCRIPTOR anunţă că îşi ca desfăşura activitatea săptămânal
”Booster” anticovid pentru copiii din SUA cu vârsta cuprinsă între cinci şi 11 ani
Un suporter al Nottingham Forest i-a dat un cap în figură unui jucător al echipei Sheffield United
Creștere accentuată a cazurilor de pneumonii comunitare în vestul ţării. Cum se manifestă
Lovituri devastatoare la un meci de box. Unul dintre luptători a fost aruncat din ring (VIDEO)
Un desen a lui Michelangelo, estimat la 30 de milioane de euro, a fost scos la licitaţie
Ciolacu îşi îndulceşte declaraţiile: Asta nu înseamnă că cineva va veni cu noi impozite
Blocajul rutier de aproximativ 2 kilometri la Vama Siret pe sensul de ieşire din ţară
Atacul rasist de la Buffalo, pregătit în mod meticulos timp de mai multe luni
Cinci copii ținuți în robie de un fermier care i-a închiriat de la părinţi
Un colonel ucrainean explică de ce Insula Şerpilor este importantă pentru Moscova
Ucraina deschide la Kiev primul proces pentru crime de război după invazia rusă
Monturile piciorului ( Hallux valgus ): simptome, diagnostic și tratament
Disney+ nu va afişa multe reclame. Serviciul va fi disponibil şi în România din 14 iunie
Meta a şters zeci de milioane de incitări la violenţă de pe Facebook
Echipa lui Ianis Hagi va juca astăzi finala Ligii Europa cu Eintracht Frankfurt
Cel mai mare proprietar de avioane din lume a pierdut 113 avioane în favoarea Rusiei
Forţele ucrainene de apărare aeriană distrug 11 drone inamice şi patru rachete de croazieră
Preţurile petrolului au crescut marţi, temporar, la peste 115 dolari pe baril
Dr. Corneliu Dobre: Vitiligo poate fi ameliorat, dar nu vindecat
New Iasi Architecture 2022. Cum poate fi pus în valoare patrimoniul arhitectural și cultural (P)
Cheșcu face și drege în continuare pe un proiect ilegal. Statul, paralizat la Iaşi?
Ce variante are primarul Chirica după plecarea vicelui ex-USR Baciu?
Cătălin ONOFREISpaima Constituţiei |
Florin CÎNTICOmnia Vincit Amor |
Grigore ILISEIDorul şi amintirea de-a pururi |
Alex VASILIUEnescu în presa română (I) |
Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.