Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

GALERIE
ciprian iftimoaiei
  • ciprian iftimoaiei
- +

În vreme ce, în Ucraina, obiective civile şi militare sunt făcute una cu pământul de invadatorii ruşi, în România zonelor metropolitane (polii de creştere economică) se lansează proiecte imobiliare pe bandă rulantă. 

Construirea de spaţii comerciale (mall-uri şi clădiri pentru birouri) continuă într-un ritm susţinut, în timp ce construirea locuinţelor a intrat deja într-o zonă de riscuri şi incertitudine marcată de războiul din vecini şi criza econonomică. În luna aprilie, tranzacţiile imobiliare s-au temperat în contextul creşterii preţurilor la materialele de construcţii. Alţi factori de descurajare sunt generaţi de creşterea inflaţiei (13,8% în aprilie 2022, faţă de luna similară a anului 2021) şi majorarea dobânzii de referinţă (3,75% pe an, faţă de 1,75% cât era la începutul lui 2022). Toate acestea se răsfrâng în scăderea puterii de cumpărare, diluarea încrederii consumatorilor, regândirea afacerilor.

Din toamna anului 2021 şi până în prezent s-au vândut mai degrabă promisiuni de vânzare locuinţe (case şi apartamente), decât locuinţe terminate. În media au apărut cazuri de clienţi care apelează la Justiţie pentru dezlegarea unor controverse legate de majorarea preţurilor locuinţelor terminate, în faza perfectării efective a contractului de vânzare-cumpărare. Dezvoltatorii imobiliari (promitenţii-vânzători) invocă articole din antecontractele de vânzare-cumpărare, lecturate superficial de către clienţi (promitenţii-cumpărători), şi majorează peste noapte preţurile la locuinţele terminate pe motiv de creştere a preţurilor materialelor de construcţii.

Pentru cei puţini şi cu bani mulţi, locuinţele constituie investiţii. Pentru restul populaţiei, în special pentru tinerii fără resurse financiare, locuinţele reprezintă o necesitate. Conform Eurostat (2021), circa 3,88 milioane de români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani trăiau împreună cu părinţii, reprezentând 56,4% în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă. Motivele pentru care tinerii trăiesc cu părinţii sunt preponderent de natură economică, dar ţin şi de sănătate şi îngrijire în situaţiile în care au dizabilităţi sau alte nevoi speciale. Persoanele care nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra sau închiria în condiţii rezonabile o locuinţă de pe piaţa imobiliară ar trebui sprijinite pentru a obţine o locuinţă socială. Dacă o persoană nu-şi poate permite să plătească chiria unui apartament sau să achite o rată la bancă nu înseamnă că nu munceşte. În România, un loc de muncă nu garantează întotdeauna un trai decent.

În articolul din această săptămână, pe baza datelor din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi - ediţia 2021, voi puncta câteva aspecte referitoare la calitatea locuirii în judeţul nostru. Datele care descriu situaţia locuirii provin din cercetările statistice privind modificările fondului de locuinţe, situaţia locuinţelor terminate la sfârşitul anului 2020, precum şi din cercetările privind alimentarea cu apă, canalizare publică, spaţii verzi, distribuţia gazelor naturale şi alte lucrări pentru domeniul edilitar.

În judeţul Iaşi, la sfârşitul anului 2020, fondul locativ număra 333.190 locuinţe (3.831 locuinţe în proprietate publică şi 329.359 locuinţe în proprietate privată), în creştere cu 21.840 de locuinţe faţă de anul 2012, ceea ce reprezintă o creştere de 6,97%. În ceea ce priveşte numărul de camere, la sfârşitul anului 2020, erau 875.648 camere, în creştere cu 69.272 camere faţă de anul 2012, care înseamnă un plus de 8,59%. Suprafaţa locuibilă era la sfârşitul anului 2020 de 15.129.434 m2, în creştere cu 1.339.608 m2, ce reprezintă 8,85% faţă de anul 2012.

În perioada 2012-2020, maximul de locuinţe terminate a fost atins în anul 2016 (3.851 locuinţe), în timp ce minimul de locuinţe terminate a fost înregistrat în anul 2011 (1.598 locuinţe). În toată perioada crizei economice (2010-2014), numărul de locuinţe terminate a fost sub 2.000 de locuinţe pe an. În anul 2020, a fost înregistrat un număr de 2.039 locuinţe terminate cu o suprafaţă construită care însumează 267.188 m2, suprafaţa utilă fiind de 206.339 m2, iar cea locuibilă de 128.865 m2. Se vede treaba că avântul dezvoltării imobiliare este retezat de crizele economice.

Creşterea fondului locativ din judeţul Iaşi s-a realizat pe seama construirii de locuinţe exclusiv din fonduri private, în special în mediul rural din zona metropolitană a municipiului Iaşi şi din zonele periurbane (1.546 locuinţe terminte din fonduri private în rural şi 493 locuinţe terminate din fonduri privat în urban). Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anii 2015, 2016 şi 2019. În anul 2017 au fost terminate 500 locuinţe din fonduri publice, iar în 2018, un număr de 455 locuinţe din fonduri publice. În ultimii ani, statul a abandonat rolul de antreprenor în domeniul locuirii sociale. În funcţie de numărul camerelor de locuit, în anul 2020, situaţia se prezintă astfel: 42% locuinţe au 4 camere şi peste, 29% locuinţe cu 3 camere, 26% locuinţe cu 2 camere şi doar 3% locuinţe cu o cameră. În ultimii, ani, ieşenii s-au orientat spre construirea de case de locuit, preponderent în ruralul urbanizat din jurul municipiului Iaşi.

În ceea ce priveşte situaţia racordării locuinţelor la reţelele de utilităţi, din cele 2.039 locuinţe finalizate în anul 2020, toate 2.039 erau racordate la reţeaua electrică, 1.984 la reţeaua de alimentare cu apă potabilă, 1.546 la reţeaua de canalizare, 1.872 beneficiază de încălzire.

Lungimea străzilor orăşeneşti în anul 2020 a fost de 809 km, mai mare cu doar 2 km faţă de anul 2019. Doar 539 km de străzi orăşeneşti sunt modernizate în tot judeţul Iaşi. În anul 2020 au fost modernizaţi doar 5 km de străzi orăşeneşti. La sfârşitul anului 2020, parcul de transport urban de pasageri număra 126 de tramvaie, respectiv un număr de 166 de autobuze şi microbuze; 28.025 de persoane au beneficiat de transportul urban cu tramvaie, iar 36.061 persoane au apelat la transportul cu autobuze şi microbuze. Din cele 98 de unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului Iaşi, 52 UAT-uri beneficiază de instalaţii de canalizare publică, 25 de UAT-uri sunt racordate la reţeaua de distribuţie gaze naturale, 76 de UAT-uri sunt conectate la reţeaua de alimentare cu apă. Suprafaţa spaţiilor verzi din municipiile şi oraşele judeţului nostru, în anul 2020, totaliza 913 ha, în creştere cu 118 ha faţă de anul 2015.

Expansiunea Municipiului Iaşi către comunele limitrofe şi dezvoltarea spaţială a întregii Zone Metropolitane Iaşi sunt strâns legate de rolul de centru economic, polarizator al forţei de muncă din regiune şi de accesibilitatea şi sistemul de transport, care sprijină navetismul. Comunele cu cea mai mare pondere a persoanelor angajate în Iaşi sunt: Miroslava, Valea Lupului, Ciurea, Tomeşti şi Holboca. Aceste comune sunt amplasate în lungul principalelor drumuri de acces către Iaşi, fiind deservite şi de transportul în comun. Zona Metropolitană Iaşi reprezintă şi un ofertant de fond locativ pentru persoanele din Municipiul Iaşi, judeţele limitrofe şi pentru cetăţeni din Republica Moldova care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa în Iaşi. Sectorul rezidenţial a cunoscut o dezvoltare rapidă mai ales în zonele periurbane.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri