anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 06.07.2022

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

GALERIE
ciprian iftimoaiei
  • ciprian iftimoaiei
- +

În vreme ce, în Ucraina, obiective civile şi militare sunt făcute una cu pământul de invadatorii ruşi, în România zonelor metropolitane (polii de creştere economică) se lansează proiecte imobiliare pe bandă rulantă. 

Construirea de spaţii comerciale (mall-uri şi clădiri pentru birouri) continuă într-un ritm susţinut, în timp ce construirea locuinţelor a intrat deja într-o zonă de riscuri şi incertitudine marcată de războiul din vecini şi criza econonomică. În luna aprilie, tranzacţiile imobiliare s-au temperat în contextul creşterii preţurilor la materialele de construcţii. Alţi factori de descurajare sunt generaţi de creşterea inflaţiei (13,8% în aprilie 2022, faţă de luna similară a anului 2021) şi majorarea dobânzii de referinţă (3,75% pe an, faţă de 1,75% cât era la începutul lui 2022). Toate acestea se răsfrâng în scăderea puterii de cumpărare, diluarea încrederii consumatorilor, regândirea afacerilor.

Din toamna anului 2021 şi până în prezent s-au vândut mai degrabă promisiuni de vânzare locuinţe (case şi apartamente), decât locuinţe terminate. În media au apărut cazuri de clienţi care apelează la Justiţie pentru dezlegarea unor controverse legate de majorarea preţurilor locuinţelor terminate, în faza perfectării efective a contractului de vânzare-cumpărare. Dezvoltatorii imobiliari (promitenţii-vânzători) invocă articole din antecontractele de vânzare-cumpărare, lecturate superficial de către clienţi (promitenţii-cumpărători), şi majorează peste noapte preţurile la locuinţele terminate pe motiv de creştere a preţurilor materialelor de construcţii.

Pentru cei puţini şi cu bani mulţi, locuinţele constituie investiţii. Pentru restul populaţiei, în special pentru tinerii fără resurse financiare, locuinţele reprezintă o necesitate. Conform Eurostat (2021), circa 3,88 milioane de români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani trăiau împreună cu părinţii, reprezentând 56,4% în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă. Motivele pentru care tinerii trăiesc cu părinţii sunt preponderent de natură economică, dar ţin şi de sănătate şi îngrijire în situaţiile în care au dizabilităţi sau alte nevoi speciale. Persoanele care nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra sau închiria în condiţii rezonabile o locuinţă de pe piaţa imobiliară ar trebui sprijinite pentru a obţine o locuinţă socială. Dacă o persoană nu-şi poate permite să plătească chiria unui apartament sau să achite o rată la bancă nu înseamnă că nu munceşte. În România, un loc de muncă nu garantează întotdeauna un trai decent.

În articolul din această săptămână, pe baza datelor din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi - ediţia 2021, voi puncta câteva aspecte referitoare la calitatea locuirii în judeţul nostru. Datele care descriu situaţia locuirii provin din cercetările statistice privind modificările fondului de locuinţe, situaţia locuinţelor terminate la sfârşitul anului 2020, precum şi din cercetările privind alimentarea cu apă, canalizare publică, spaţii verzi, distribuţia gazelor naturale şi alte lucrări pentru domeniul edilitar.

În judeţul Iaşi, la sfârşitul anului 2020, fondul locativ număra 333.190 locuinţe (3.831 locuinţe în proprietate publică şi 329.359 locuinţe în proprietate privată), în creştere cu 21.840 de locuinţe faţă de anul 2012, ceea ce reprezintă o creştere de 6,97%. În ceea ce priveşte numărul de camere, la sfârşitul anului 2020, erau 875.648 camere, în creştere cu 69.272 camere faţă de anul 2012, care înseamnă un plus de 8,59%. Suprafaţa locuibilă era la sfârşitul anului 2020 de 15.129.434 m2, în creştere cu 1.339.608 m2, ce reprezintă 8,85% faţă de anul 2012.

În perioada 2012-2020, maximul de locuinţe terminate a fost atins în anul 2016 (3.851 locuinţe), în timp ce minimul de locuinţe terminate a fost înregistrat în anul 2011 (1.598 locuinţe). În toată perioada crizei economice (2010-2014), numărul de locuinţe terminate a fost sub 2.000 de locuinţe pe an. În anul 2020, a fost înregistrat un număr de 2.039 locuinţe terminate cu o suprafaţă construită care însumează 267.188 m2, suprafaţa utilă fiind de 206.339 m2, iar cea locuibilă de 128.865 m2. Se vede treaba că avântul dezvoltării imobiliare este retezat de crizele economice.

Creşterea fondului locativ din judeţul Iaşi s-a realizat pe seama construirii de locuinţe exclusiv din fonduri private, în special în mediul rural din zona metropolitană a municipiului Iaşi şi din zonele periurbane (1.546 locuinţe terminte din fonduri private în rural şi 493 locuinţe terminate din fonduri privat în urban). Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anii 2015, 2016 şi 2019. În anul 2017 au fost terminate 500 locuinţe din fonduri publice, iar în 2018, un număr de 455 locuinţe din fonduri publice. În ultimii ani, statul a abandonat rolul de antreprenor în domeniul locuirii sociale. În funcţie de numărul camerelor de locuit, în anul 2020, situaţia se prezintă astfel: 42% locuinţe au 4 camere şi peste, 29% locuinţe cu 3 camere, 26% locuinţe cu 2 camere şi doar 3% locuinţe cu o cameră. În ultimii, ani, ieşenii s-au orientat spre construirea de case de locuit, preponderent în ruralul urbanizat din jurul municipiului Iaşi.

În ceea ce priveşte situaţia racordării locuinţelor la reţelele de utilităţi, din cele 2.039 locuinţe finalizate în anul 2020, toate 2.039 erau racordate la reţeaua electrică, 1.984 la reţeaua de alimentare cu apă potabilă, 1.546 la reţeaua de canalizare, 1.872 beneficiază de încălzire.

Lungimea străzilor orăşeneşti în anul 2020 a fost de 809 km, mai mare cu doar 2 km faţă de anul 2019. Doar 539 km de străzi orăşeneşti sunt modernizate în tot judeţul Iaşi. În anul 2020 au fost modernizaţi doar 5 km de străzi orăşeneşti. La sfârşitul anului 2020, parcul de transport urban de pasageri număra 126 de tramvaie, respectiv un număr de 166 de autobuze şi microbuze; 28.025 de persoane au beneficiat de transportul urban cu tramvaie, iar 36.061 persoane au apelat la transportul cu autobuze şi microbuze. Din cele 98 de unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului Iaşi, 52 UAT-uri beneficiază de instalaţii de canalizare publică, 25 de UAT-uri sunt racordate la reţeaua de distribuţie gaze naturale, 76 de UAT-uri sunt conectate la reţeaua de alimentare cu apă. Suprafaţa spaţiilor verzi din municipiile şi oraşele judeţului nostru, în anul 2020, totaliza 913 ha, în creştere cu 118 ha faţă de anul 2015.

Expansiunea Municipiului Iaşi către comunele limitrofe şi dezvoltarea spaţială a întregii Zone Metropolitane Iaşi sunt strâns legate de rolul de centru economic, polarizator al forţei de muncă din regiune şi de accesibilitatea şi sistemul de transport, care sprijină navetismul. Comunele cu cea mai mare pondere a persoanelor angajate în Iaşi sunt: Miroslava, Valea Lupului, Ciurea, Tomeşti şi Holboca. Aceste comune sunt amplasate în lungul principalelor drumuri de acces către Iaşi, fiind deservite şi de transportul în comun. Zona Metropolitană Iaşi reprezintă şi un ofertant de fond locativ pentru persoanele din Municipiul Iaşi, judeţele limitrofe şi pentru cetăţeni din Republica Moldova care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa în Iaşi. Sectorul rezidenţial a cunoscut o dezvoltare rapidă mai ales în zonele periurbane.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre cotele de gen

Despre cotele de gen

În principiu, nu ar trebui să ne iluzionăm că introducerea cotelor de gen ar perturba prea mult mecanismele clientelare care continuă să inspire, în România, recrutarea şi promovarea politică.

opinii

Noaptea de Sânziene

Florin CÎNTIC

Noaptea de Sânziene

Într-un răspuns adresat lui Şerban Cioculescu, care criticase Itinerariul său spiritual, Mircea Eliade spunea: „nu scriem un tratat asupra esenţei funcţiunilor spirituale; ci trasăm linii de orientare pe o hartă nelămurită”. Şi noi.

Visez, scriu... (I)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Visez, scriu... (I)

Odată cu vârsta caut tot mai abitir lucrurile vechi, trecute şi aflate în derivă. Visez, scriu. Constat tot mai clar chestiunea asta. Mai bine zis, mai evident, mai pregnant, căci clar nu e nicidecum. Ba chiar înceţoşat, ca prin sită. 

Vacanţele muzicale de la Piatra Neamţ (I)

Alex VASILIU

Vacanţele muzicale de la Piatra Neamţ (I)

Însemnările de astăzi pot începe cu o întrebare: este bine că există pe meleagurile româneşti atâtea festivaluri? Răspunsul nu poate fi, în principiu, decât afirmativ. Deşi inflaţia acestor întâmplări (şi în domeniul artistic) poate slăbi interesul publicului, care nu mai percepe la adevăratele dimensiuni semnificaţiile de eveniment, există spaţiu de desfăşurare pentru oricine are idei interesante, originale.

pulspulspuls

Hopa: se conturează un tandem surpriză în politichia mâloasă de Bahlui!

Hopa: se conturează un tandem surpriză în politichia mâloasă de Bahlui!

Vă povesteam noi ieri aicea, stimaţi telespectatori, despre cum au apărut pe piaţa politichiei de Bahlui primele semne ale conturării unui viitor tandem de candidaturi Cejău-Premărie, în persoanele stimabililor Măricel-Mihăiţă. 

Caricatura zilei

Conferința lui Iohannis

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.