Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre circulaţie

GALERIE
dr arh Oancea Ionel Corneliu
  • dr arh Oancea Ionel Corneliu
- +

Astăzi ca să fi vizibil, să fii luat în seamă, trebuie să spargi zidurile de indiferenţă cu idei spectaculoase care stârnesc imediat atenţia şi interesul. În cazul nostru spargerea zidului de indiferenţă înseamnă pur şi simplu rezolvarea problemelor majore ale comunităţilor zonei metropolitane Iaşi, între ele traficul pare a fi cel mai important.

În primăvara anului 1989 am văzut în biroul şefului atelierului de urbanism şi sistematizare un plan imens al Iaşului cu propunerile de dezvoltare a tramei majore compusă din bulevarde şi mari giraţii. O parte din propuneri s-au realizat. Vremurile nu au mai avut răbdare cu „epoca de aur”, capabilă, tăind în carne vie, să finalizeze acel proiect incluzând şi conexiunile dintre bulevarde cum ar fi cele dintre Anastasie Panu şi Vasile Lupu sau dintre şoseaua Păcurari şi piaţa Mihai Eminescu. Dar despre viziunile de atunci rămase în fază de proiect poate povesti în cunoştinţă de cauză, cu mulţime de detalii şi amintiri picante, arhitectul Gheorghe Hereş, şeful acelui atelier de pe vremuri. Cine ştie, poate mai păstrează proiectele şi poate, măcar parţial, mai sunt de actualitate.

Pe vremea aceea, atelierul de urbanism şi sistematizare avea misiunea permanentă de a rezolva problemele specifice ale oraşului. În fapt era un centru de cercetare urbană. Dar premisele de dezvoltare erau diferite. Indicele de motorizare, inclusiv cel preconizat pe termen lung era foarte mic, ponderea transportului colectiv foarte mare, vectorii principali de trafic se concentrau pe legăturile dintre marile cartiere de locuit şi platformele industriale, proiectul cel mai reprezentativ se compunea din bulevarde mărginite de blocuri de locuinţe cu magazine la parter, care beneficiau de susţinere financiară mai consistentă în cazul arterelor principale de intrare în oraş, intravilanul şi populaţia oraşului erau constrânse la creşteri cât mai mici cu putinţă.

Între timp s-a produs o explozie. Populaţia s-a dublat, marea majoritate a ieşenilor activi au unul, două sau trei autoturisme pe familie, s-au contruit în oraş şi în zona metropolitană zeci de mii de locuinţe într-un sistem fără sistem, respectiv împrăştiate pe toată suprafaţa teritoriilor administrative ale localităţilor componente. Ele nu au dotările urbane minim necesare şi dispun de o reţea de străzi întâmplătoare, anemică, în afara normelor minimale de siguranţă a circulaţiei. Majoritatea circulaţiei rutiere din noile zone de locuit s-a realizat pe vechea structură a drumurilor de exploatare agricolă. Exact acelaşi fel de creştere au suferit şi zonele pentru servicii şi producţie. Atenţie, toată această explozie urbană, la propriu, s-a produs fără ca trama majoră de străzi să sufere optimizări, nici măcar vechile idei din planurile lui Hereş n-au putut fi finalizate. Prin urmare este logic, firesc, chiar normal să avem probleme cu traficul şi este la fel de logic, de firesc, de normal, ca în lipsa unor proiecte majore pentru susţinerea traficului să ajungem într-un timp scurt la un blocaj total.

Poate este momentul să ne amintim că circulaţia în oraş are caracter sistemic. Nu poate fi rezolvată intuitiv, cu intervenţii punctuale, dispersate. Un exemplu în acest sens este podul Cantemir. Decizia construirii lui s-a bazat pe intuiţia că va degreva semnificativ Podu Roş. Nici vorbă de aşa ceva, pe studiile de circulaţie reale de la vremea respectivă, s-a evidenţiat faptul că în Podu Roş se descarcă un trafic imens, în continuă expansiune dinspre Bucium şi Nicolina, în timp ce podul Cantemir are o relevanţă strict locală. Valoarea lui este mai degrabă urbanistică, întrucât dacă ar fi continuat cu o stradă de patru benzi până la strada Palat, şi ar fi fost bine susţinut pe tot traseul cu mobilare urbană atractivă, adecvată, atunci s-ar putea contura un spaţiu urban semnificativ.

Adevărul este că soluţia inginerului de trafic poate fi mult diferită de a arhitectului urbanist şi este singura capabilă să rezolve în mod real, ştiinţific traficul unui oraş.

Se întâmplă astăzi la noi ce se întâmpla în ţările dezvoltate în a doua jumătate a secolului trecut. Ele se confruntau în premieră cu invazia greu de stopat a automobilului în oraş. Între timp au învăţat să controleze fenomenul în favoarea cetăţenilor, astfel încât traficul a devenit o ştiinţă, cu specialişti capabili să rezolve aproape orice problemă. Ideea care merită subliniată e că noi, astăzi, trebuie să învăţăm din erorile de atunci astfel încât să nu ne condamnăm singuri la suferinţe similare, posibil de evitat dacă suntem dispuşi să le asimilăm tematic, cu bune şi cu rele, experienţa şi să ne folosim numai de bunele practici verificate deja timp îndelungat.

Aşa cum s-a dezvoltat Iaşul şi comunele din jur, practic fără control urbanistic viabil pe aceeaşi veche şi insuficientă reţea de străzi publice şi agricole, soluţia nu mai poate fi găsită la fiecare comunitate în parte, nici tehnic, nici economic şi nici juridic. Zona metropolitană Iaşi are nevoie mare, urgentă de un studiu de trafic, de o soluţie reală actuală şi de perspectivă de tramă majoră, de corecturile şi adaptările urbanistice astfel încât să fie puse în valore peisajul specific al frumoaselor noastre coline, de proiecte comune şi de zonări funcţionale la scară metropolitană astfel încât acest pol de dezvoltare să poată fi unul dintre cele mai semnificative, dacă nu dintre cele mai importante din Europa.

Astăzi ca să fi vizibil, să fii luat în seamă, trebuie să spargi zidurile de indiferenţă cu idei spectaculoase care stârnesc imediat atenţia şi interesul. În cazul nostru spargerea zidului de indiferenţă înseamnă pur şi simplu rezolvarea problemelor majore ale comunităţilor zonei metropolitane Iaşi, între ele traficul pare a fi cel mai important.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri