Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Despre contagiunea financiară

GALERIE
AlinAndries
  • AlinAndries
- +

După criza financiară globală, înţelegerea fenomenului de contagiune la nivelul instituţiilor financiare a devenit o prioritate pentru factorii de decizie în vederea creşterii stabilităţii financiare, cu scopul de a reduce efectele crizelor financiare viitoare sau chiar de a le preveni. 

Experienţa crizei financiare globale sugerează faptul că nu doar situaţia individuală a participanţilor este importantă, ci că arhitectura sistemului financiar joacă un rol central în modelarea şi propagarea riscului sistemic. Studiile de specialitate indică faptul că interconectarea şi interdependenţa băncilor globale au jucat un rol major în criza financiară din 2007-20091. Ca o consecinţă a creşterii reţelei financiare globale şi a gradului foarte înalt de integrare şi interconexiune în sistemul financiar global, atunci când o bancă se confruntă cu probleme financiare, problemele ei se pot răspândi asupra altor bănci şi ameninţă să contamineze întregul sistem financiar fapt care poate determina o criză sistemică globală.

Contagiunea în sistemul financiar este definită ca fiind propagarea unor anomalii ale pieţei, cu efecte negative, de la o piaţă la alta şi se manifestă ca o creştere excesivă a corelaţiilor transfrontaliere (co-mişcare a pieţelor financiare) ale volatilităţii şi ale rentabilităţii activelor financiare în timpul perioadelor de criză. Contagiunea este o consecinţă a creşterii efectelor de propagare. Astfel, într-un sistem financiar global şi integrat, contagiunea financiară a devenit un fenomen comun, dar totuşi imprevizibil. În timpul perioadelor cu incertitudine ridicată, efectele de propagare se răspândesc într-o manieră diferită şi cu o intensitate distinctă.

Philipp Hartmann, Director general adjunct al departamentului de cercetare la Banca Centrală Europeană (BCE), sugerează cinci criterii pentru a defini contagiunea2: 1. Un şoc într-o instituţie financiară afectează alte instituţii financiare sau o scădere a preţului unui activ determină o scădere a preţurilor altor active; 2. Legăturile între falimente sau scăderi ale preţurilor trebuie să fie diferite de cele caracteristice în perioadele normale; 3. Relaţiile depăşesc ceea ce poate fi explicat prin fundamentele economice; 4. Evenimentele care declanşează contagiunea sunt evenimente negative extreme specifice situaţiilor de criză; 5. Legăturile sunt mai degrabă rezultatul răspândirii în timp, decât efectele simultane ale volatilităţii comune.

În afară de contagiunea transfrontalieră, piaţa interbancară este un canal de contagiune semnificativ în sistemul bancar. Având în vedere gradul înalt de integrare a sistemului financiar şi complexitatea reţelelor bancare, un şoc într-o instituţie importantă poate provoca lipsă de lichidităţi sau chiar falimentul altor actori de pe piaţă. Astfel, falimentul unei bănci globale de importanţă sistemică (G-SIB) şi/sau a unei instituţii de importanţă sistemică la nivel naţional (O-SIIs), aşa cum sunt definite de Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB) la nivel global şi de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) la nivel european, poate să afecteze stabilitatea întregului sistem financiar (sau chiar să-l conducă la colaps), manifestându-se astfel riscul sistemic. Banca Centrală Europeană (ECB) defineşte riscul sistemic ca fiind riscul ca instabilitatea financiară să afecteze semnificativ furnizarea de către sistemul financiar a produselor şi serviciilor financiare necesare, spre un punct unde creşterea economică şi bogăţia unei ţări ar putea fi afectate. Externalităţile negative pe care băncile le pot transmite în cazul falimentului se pot propaga foarte rapid către întreaga economie, din cauza interconexiunilor dintre instituţiile financiare, dar şi a expunerilor comune de pe pieţele financiare.

Dar efectul de contagiune, propagarea extrem de rapidă a efectelor falimentului unei entităţi, către o altă entitate sau către întregul sector de activitate, nu se manifestă doar la nivelul sistemului financiar-bancar, ci şi în alte domenii. Astfel, pandemia de Covid-19 şi criza energetică au reliefat cât de importante sunt structura şi nivelul de dezvoltare a sistemului de sănătate şi cel energetic în gestionarea crizelor şi în propagarea efectelor negative. Mai mult, în contextul inflaţionist actual observăm cât este de importantă aplicarea unor măsuri la nivel naţional şi regional şi înţelegerea efectelor generate de implementarea acestor măsuri în vederea implementării unor politici adecvate a limita propagarea şi impactul externalităţilor negative.

 

1 Andrieş, A. M., Ongena, S., Sprincean, N., & Tunaru, R. (2022). Risk spillovers and interconnectedness between systemically important institutions. Journal of Financial Stability, 58, 100963.

2 Hartmann, P., Straetmans, S., & de Vries, C. (2007). Banking System Stability. A Cross-Atlantic PerspectiveNBER Chapters, in The Risks of Financial Institutions, pag. 133-188

 

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri