Cum decurg alegerile la UAIC pentru alegerea rectorului. La ora 14, s-a votat în proporție de 60,1% - UPDATE
UPDATE (22:52): Tudorel Toader: “La final de mandat de Rector al UAIC! Stimati colegi, Sunt on (...)
citeste totmarti, 19.03.2024
După criza financiară globală, înţelegerea fenomenului de contagiune la nivelul instituţiilor financiare a devenit o prioritate pentru factorii de decizie în vederea creşterii stabilităţii financiare, cu scopul de a reduce efectele crizelor financiare viitoare sau chiar de a le preveni.
Experienţa crizei financiare globale sugerează faptul că nu doar situaţia individuală a participanţilor este importantă, ci că arhitectura sistemului financiar joacă un rol central în modelarea şi propagarea riscului sistemic. Studiile de specialitate indică faptul că interconectarea şi interdependenţa băncilor globale au jucat un rol major în criza financiară din 2007-20091. Ca o consecinţă a creşterii reţelei financiare globale şi a gradului foarte înalt de integrare şi interconexiune în sistemul financiar global, atunci când o bancă se confruntă cu probleme financiare, problemele ei se pot răspândi asupra altor bănci şi ameninţă să contamineze întregul sistem financiar fapt care poate determina o criză sistemică globală.
Contagiunea în sistemul financiar este definită ca fiind propagarea unor anomalii ale pieţei, cu efecte negative, de la o piaţă la alta şi se manifestă ca o creştere excesivă a corelaţiilor transfrontaliere (co-mişcare a pieţelor financiare) ale volatilităţii şi ale rentabilităţii activelor financiare în timpul perioadelor de criză. Contagiunea este o consecinţă a creşterii efectelor de propagare. Astfel, într-un sistem financiar global şi integrat, contagiunea financiară a devenit un fenomen comun, dar totuşi imprevizibil. În timpul perioadelor cu incertitudine ridicată, efectele de propagare se răspândesc într-o manieră diferită şi cu o intensitate distinctă.
Philipp Hartmann, Director general adjunct al departamentului de cercetare la Banca Centrală Europeană (BCE), sugerează cinci criterii pentru a defini contagiunea2: 1. Un şoc într-o instituţie financiară afectează alte instituţii financiare sau o scădere a preţului unui activ determină o scădere a preţurilor altor active; 2. Legăturile între falimente sau scăderi ale preţurilor trebuie să fie diferite de cele caracteristice în perioadele normale; 3. Relaţiile depăşesc ceea ce poate fi explicat prin fundamentele economice; 4. Evenimentele care declanşează contagiunea sunt evenimente negative extreme specifice situaţiilor de criză; 5. Legăturile sunt mai degrabă rezultatul răspândirii în timp, decât efectele simultane ale volatilităţii comune.
În afară de contagiunea transfrontalieră, piaţa interbancară este un canal de contagiune semnificativ în sistemul bancar. Având în vedere gradul înalt de integrare a sistemului financiar şi complexitatea reţelelor bancare, un şoc într-o instituţie importantă poate provoca lipsă de lichidităţi sau chiar falimentul altor actori de pe piaţă. Astfel, falimentul unei bănci globale de importanţă sistemică (G-SIB) şi/sau a unei instituţii de importanţă sistemică la nivel naţional (O-SIIs), aşa cum sunt definite de Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB) la nivel global şi de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) la nivel european, poate să afecteze stabilitatea întregului sistem financiar (sau chiar să-l conducă la colaps), manifestându-se astfel riscul sistemic. Banca Centrală Europeană (ECB) defineşte riscul sistemic ca fiind riscul ca instabilitatea financiară să afecteze semnificativ furnizarea de către sistemul financiar a produselor şi serviciilor financiare necesare, spre un punct unde creşterea economică şi bogăţia unei ţări ar putea fi afectate. Externalităţile negative pe care băncile le pot transmite în cazul falimentului se pot propaga foarte rapid către întreaga economie, din cauza interconexiunilor dintre instituţiile financiare, dar şi a expunerilor comune de pe pieţele financiare.
Dar efectul de contagiune, propagarea extrem de rapidă a efectelor falimentului unei entităţi, către o altă entitate sau către întregul sector de activitate, nu se manifestă doar la nivelul sistemului financiar-bancar, ci şi în alte domenii. Astfel, pandemia de Covid-19 şi criza energetică au reliefat cât de importante sunt structura şi nivelul de dezvoltare a sistemului de sănătate şi cel energetic în gestionarea crizelor şi în propagarea efectelor negative. Mai mult, în contextul inflaţionist actual observăm cât este de importantă aplicarea unor măsuri la nivel naţional şi regional şi înţelegerea efectelor generate de implementarea acestor măsuri în vederea implementării unor politici adecvate a limita propagarea şi impactul externalităţilor negative.
1 Andrieş, A. M., Ongena, S., Sprincean, N., & Tunaru, R. (2022). Risk spillovers and interconnectedness between systemically important institutions. Journal of Financial Stability, 58, 100963.
2 Hartmann, P., Straetmans, S., & de Vries, C. (2007). Banking System Stability. A Cross-Atlantic Perspective, NBER Chapters, in The Risks of Financial Institutions, pag. 133-188
Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |