Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
În principiu, nu ar trebui să ne iluzionăm că introducerea cotelor de gen ar perturba prea mult mecanismele clientelare care continuă să inspire, în România, recrutarea şi promovarea politică.
La începutul săptămânii, Ziarul de Iaşi a publicat un material ce aborda tema echilibrului de gen în politica românească - o chestiune ce nu figurează, să o recunoaştem, pe lista scurtă a urgenţelor zilei, dar pentru care găsirea unei soluţii elegante ar fi binevenită.
Articolul menţiona proiectul de lege prin care ar urma să se instituie o cotă de minimum 33 la sută pentru femei, la alegerile parlamentare, precum şi eforturile Comisiei europene de a promova reprezentarea de tip „fermoar” pe listele pentru viitorul scrutin paneuropean (un candidat să fie precedat şi urmat de o candidată). Desigur, este interesant de văzut care va fi soluţia adoptată la Bruxelles, pentru că alegerile se apropie. Şi mai semnificativă este, însă, dezbaterea internă, mai ales pentru că tema genului stârneşte emoţii puternice în anumite zone ale spectrului politic.
Pentru semnatarul acestor rânduri, ideea unui act normativ care să fixeze un prag de reprezentare pentru femei pe listele de la alegerile parlamentare este una acceptabilă, în acest moment al dezvoltării noastre democratice. Ideal ar fi să nu existe nevoia unui astfel de prag, dar, acum, lucrurile nu stau deloc aşa. Pe termen lung, s-ar putea spera că o competiţie onestă bazată pe merit va produce, în interiorul partidelor, un echilibru de gen în reprezentarea parlamentară sau în structurile interne de conducere politică. Dar nu ne putem preface că avem de-a face cu organizaţii meritocratice care, iată, ar fi ameninţate de corecţiile impuse printr-o lege de acest tip. Nu se va întâmpla nimic rău cu partidele româneşti dacă se introduce o cotă de gen pentru legislative.
După cum se ştie, în trecut, toate încercările de a adopta un asemenea sistem de cote au eşuat. Cititorii îşi pot aminti, probabil, că aleşi de ambele genuri, din toate ungherele spectrului politic, au respins propunerea cu ardoare meritocratică. Multe doamne s-au autoprezentat drept exemple vii ale ideii că nimic nu poate sta în calea ascensiunii politice, dacă există calităţi. Acum, în vremuri de mare coaliţie politicoasă cu Bruxelles-ul, este de presupus că liderii de partide le vor atrage atenţia parlamentarilor să se abţină de la etalarea propriilor concepţii în materie de filosofie socială, şi să voteze ce trebuie.
„Fermoarul” propus în textul proiectului, corect înveşmântat în limbajul non-discriminării (se garantează şi bărbaţilor acces la minimum o treime din locuri) este potrivit pentru alegerile în circumscripţia utilizată la legislative - judeţul. În principiu, un partid care speră la un sfert din mandatele din judeţul Iaşi ar trebui să avanseze cel puţin două nume de doamne care să însemne ceva în politica acestui spaţiu. Este foarte bine, iar faptul că această prevedere ar duce la o competiţie în interiorul componentei feminine a partidului, care poate fi sau nu agregată într-o organizaţie de femei, este îmbucurător.
Se pune, atunci, întrebarea dacă nu ar fi utilă, în perspectivă, adoptarea unei legi similare pentru celelalte alegeri desfăşurate într-o asemenea circumscripţie, cele pentru consiliul judeţean. Pentru consiliile locale, o prevedere de acest tip ar putea părea exagerată în cazul localităţilor mici, cu organizaţii de partid formate, practic, din câţiva oameni. În cazul consiliilor judeţene, însă, sistemul ar putea funcţiona. Revenind la exemplul unui partid care ar obţine un sfert din mandate, probabil că ar fi nevoie ca el să poată prezenta trei nume de doamne cu o activitate politică demnă de luat în seamă.
În principiu, nu ar trebui să ne iluzionăm că introducerea cotelor de gen ar perturba prea mult mecanismele clientelare care continuă să inspire, în România, recrutarea şi promovarea politică. Dar, dacă se va reuşi o cât de mică stimulare a participării feminine, se poate spune că proiectul cotelor de gen şi-a atins cel de-al treilea scop important. Primul ar trebui să fie, desigur, o ameliorare a legitimităţii forurilor reprezentative, iar cel de-al doilea are de a face cu multiplicarea opiniilor şi argumentelor formulate din perspectivă feminină, în procesul de legiferare. Dacă avem aşteptări modeste, am putea curând constata că rezultatele vor fi rezonabile.
Cuvinte cheie: + alegeri parlamentare, cote de gen
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |