Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre creier şi cartofi prăjiţi

GALERIE
Bogdan Iliescu
  • Bogdan Iliescu
- +

Creierul mărşăluieşte pe stomac (adaptat după zicerea lui Napoleon Bonaparte, „Armata mărşăluieşte pe stomac”).

Ce legătura este între creier şi cartofii prăjiţi? Şi nu, răspunsul că creierul e foarte preocupat de cartofii prăjiţi la unii dintre semenii noştri, nu e răspunsul pe care îl căutăm.

Răspunsul pleacă dintr-un punct la care probabil că nu vă aşteptaţi. De la întrebarea, cum am reuşit noi, oamenii, să avem un creier atât de mare. Şi nu mă refer neapărat la greutatea lui, nici măcar la proporţia pe care o are raportat la greutatea organismului nostru. Nu, mă refer la densitatea neuronilor şi numărul lor, fără egal în universul cunoscut, pentru nicio specie. Deci, cum am ajuns să avem cel mai complex lucru cunoscut de om chiar între urechi? Un posibil răspuns este oarecum surprinzător, deoarece indică o cauză care cu siguranţă nu ar fi prima în atenţia cititorului. El ne provine din rezultatele unui grup de cercetatori condus de Herculano-Houzel. EI propun o teorie, bazată pe concluziile unui studiu foarte complex, conform căreia suratele noastre, primatele mai mari (cimpanzeul, gorila) nu îşi permit costul metabolic al susţinerii unui număr mai mare de neuroni. De exemplu, genealogia marilor maimuţe pare să fi favorizat creşteri semnificative în dimensiunea corpului, mai degrabă decât dimensiunea creierului de la strămoşul comun cu descendenţa Homo, în timp ce descendenţa Homo pare să fi favorizat un număr extins de neuroni. O dimensiune corporală mare are un cost metabolic care trebuie susţinut prin mâncare, astfel mamiferele mari trebuie să mănânce mai mult şi nu se pot concentra pe alimente rare, greu de găsit sau capturate. Cu cât numărul de neuroni este mai mare, cu atât este mai mare costul caloric al creierului, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai mult timp pentru a mânca pentru a sprijini doar consumul creierului, iar hrănirea poate consuma foarte mult timp.

Susţinerea acestei idei este creşterea capacităţii de a controla focul pentru a găti alimente, ceea ce creşte enorm producţia de energie a alimentelor şi viteza cu care acestea sunt consumate. Este posibil să fi fost un pas crucial în permiterea dublării imediate a numărului de neuroni cerebrali care se estimează că a avut loc între H. erectus şi H. Sapiens. Prin urmare, se crede că gătitul permite indivizilor să ingereze în foarte puţin timp întreaga necesitate calorică pentru ziua respectivă, oferind astfel timp liber pentru a utiliza neuronii adăugaţi în avantajul lor competitiv. Prin urmare, când vă mai gândiţi la cartofi prăjiţi, gândiţi-vă că ei va dau timpul necesar să vă bucuraţi de toate lucrurile reconfortante şi creative pe care le faceţi.

Este o evoluţie ciudată care, văzută de la o distanţă de jumătate de milion de ani, ar sugera că creierul a inventat cumva modalităţi de a asigura o dezvoltare şi o extindere continuă până la punctul în care oamenii ar fi suficient de pricepuţi să trăiască pentru a-l lăsa să se joace cu marmură de sticlă în jurul ei. Dar aici ne oprim la întrebarea mai importantă: încotro se îndreaptă? Cum va arăta şi ce va fi capabil pentru încă o jumătate de milion de ani de acum înainte?

Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Creierului Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri