anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Despre destin

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Soarta justifică absurditatea existenţei, fiind ea însăşi, ironic, o absurditate conjuncturală. Neaşteptat şi prea puţin inteligibil, oferă sensul suprem al vieţii, supralicitând, tenace, fix non-sensul său absolut.

Cred că obsesia predestinării - atât de prezentă în mentalitarul tradiţional şi, cu precădere, în cel antic - nu l-a părăsit pe om nici astăzi, în ciuda dezvoltării ştiinţei, a progresului tehnologiilor şi a rafinării religioase. Suntem încă tentaţi să punem totul pe seama destinului şi poate că, în bună măsură (voi recunoaşte acest lucru de la bun început!), avem şi dreptate să procedăm astfel. Într-o lume încărcată de enigme, supoziţii şi speculaţii, destinul a rămas, să admitem, o certitudine. El are capacitatea „conceptuală” de a explica plenar universul şi, totodată, deţine forţa „hermeneutică” necesară de a investi cu sens intervalele criptice ale existenţei. „Clarifică”, „dezvăluie”, „lămureşte”, „prezintă”, „expune”, „ilustrează”, „dovedeşte”, „predică”. Pe scurt, umple golul misterios al ontologiei, fundamentează transcendentul. „Aşa a fost scris!”, „N-a fost să fie!”, „Asta a fost soarta!” etc. reprezintă doar câteva crâmpeie dintr-o străveche înţelepciune umană (acumulată, desigur, empiric!), ce conferă destinului funcţionalitate demiurgică în viaţa individului. Dacă, în orice chestiune referitoare la fiinţare, ne putem arăta dilematici, interpretativi, dubitativi sau estimativi, în faţa sorţii, pare-se, găsim, prin intermediul unei experienţe milenare, consensul perfect: ne supunem, cu toţii, necondiţionat.

Anticii considerau destinul, se ştie, implacabil. Adică imposibil de ocolit. S-a scris atunci, semnificativ, pe această temă. Tragedia dramaturgului grec Sofocle, Oedipus Rex/ Oedip rege constituie totuşi, de departe, parabola cea mai sugestivă asupra caracterului inevitabil al sorţii omeneşti. Să observăm că „inevitabilul” se manifestă, din cauza naturii sale neconcesive, în mod malign şi, de aceea, el devine automat tragic (nu numai de „neocolit” aşadar, ci şi „lipsit de soluţie”, „de nerezolvat”, cu alte cuvinte). Prin urmare, latinii asociau substantivul „destin” cu adjectivul „rău” în construcţia (uzuală) fatum malus. Tragedia unei „sorţi nefaste” este, de altfel, şi povestea tebanului Oedip. El se naşte, după cum anunţă fatidic oracolul, cu o predestinare sinistră: aceea de a-şi ucide tatăl şi de a se căsători cu mama sa. Se încearcă, în drama lui Sofocle, o salvare de sub auspiciile cumplitei profeţii. Tatăl disperat îşi dă copilul să fie ucis (dar acesta e cruţat, ajungând ulterior să crească într-o cetate îndepărtată). La rândul lui, fiul, maturizat, fuge îngrozit în lume, atunci când află prezicerea sumbră (bănuind, firesc, faptul că părinţii săi sunt cei care au avut grijă de el în oraşul adoptiv!). Ca atare, revine în Teba unde îşi împlineşte destinul: îl omoară pe tatăl adevărat şi se căsătoreşte cu mama reală, celebra Iocasta.

Le săvârşeşte pe toate, neîndoios, în ignoranţă (neştiind carevasăzică, nici o clipă, că aşa duce la îndeplinire previziunile!), însă amănuntele nu contează în dinamica netulburată a sorţii. Ea se raportează doar la insul în sine şi la evenimentele din biografia lui. Orice detaliu suplimentar, orice element extern, orice adiere de deturnare vor fi „lovite de nulitate”, vorba juriştilor, devenind irelevante. De aici deducem uşor că destinul se defineşte mai curând fizic decât metafizic, mai degrabă prin mecanicasa indestructibilă decât prin semiotică. Altfel spus, împlinirea, oricât de absurdă (din punctul nostru de vedere), a unui destin nu caută să genereze ori să extragă învăţăminte, ci numai să consume, sec, nişte fapte. Să „bifeze” etapele unui traseu dinainte configurat, să „închidă”, metodic şi rece, nişte calcule extrem de precise. Morala lor - dacă există vreuna - rămâne suspendată, se dizolvă sub tirul nestăvilit al „circumstanţelor”. Derularea ad litteram a situaţiilor propriu-zise este, cu adevărat, importantă. De aceea, aş îndrăzni să constat că destinul are posibilitatea de a explica tot, întrucât, paradoxal, în structura lui de adâncime, tocmai explicaţiile nu-şi au nici locul, nici rostul. Soarta dizolvă controversele, aducând, cum menţionam iniţial, consensul general, pacea universală, capitularea nemijlocită.

Acest lucru se întâmplă, pentru că, în interiorul destinului, dialogul jucăuş, negocierea duioasă, îndoiala alintată, nesiguranţa intelectuală, pirueta retorică, eschiva politicoasă, grimasa diplomatică şi cochetăria filozofică lipsesc cu desăvârşire. La fel şi răgazul plăpând pentru contemplaţie. Singură, executarea planului prestabilit, precum căderea grea a unei ghilotine ucigaşe, va primi, cu asupra de măsură, prioritate. Şi va primi, concomitent, şi autoritate de lege (a firii, a lumii, a naturii!).Din acest motiv, trebuie să ne oprim, inexorabil, la următoarea concluzie: soarta justifică absurditatea existenţei, fiind ea însăşi, ironic, o absurditate conjuncturală. Neaşteptat şi prea puţin inteligibil, oferă sensul suprem al vieţii, supralicitând, tenace, fix non-sensul său absolut.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

G7 reîncărcat

Lucian DÎRDALA

G7 reîncărcat

În sine, ideea ca G7 să devină un centru de coordonare spune multe despre aşteptările liderilor occidentali în privinţa următorilor ani: competiţie strategică acerbă, punctată de riscuri militare. Ar fi un mediu în care această structură de cooperare între „Cei Şapte” şi-ar putea dovedi utilitate, după spulberarea optimismului legat de globalizare şi noua concordie între democraţii şi dictaturi.

opinii

„Războiul sfânt” al rasei

Florin CÎNTIC

„Războiul sfânt” al rasei

Astăzi, 29 iunie, la ora 14.30, la Ateneul Naţional din Tătăraşi, Marius Turda, istoric şi universitar de clasă internaţională, profesor la Universitatea Oxford Brooks, lansează ediţia românească a unei cărţi esenţiale pentru înţelegerea ideilor şi politicilor consacrate rasei şi eugenismului în Ungaria secolulului XX. Evenimentul cuprinde şi vernisajul unei expoziţii itinerante, care va rămâne o lună pe simezele Ateneului, şi care merită şi ea a fi urmărită.

The Show must go on!

Radu PĂRPĂUȚĂ

The Show must go on!

Fraţilor şi surorilor, merită să vorbim puţin despre pandemia consensuală şi dementocratică planetară. Ce-i drept, acum se stinge uşor, dar nimic nu ne face să credem că nu mai poate reapărea: din nou sau sub alte forme, mai atroce, iar „măsurili” tot mai erect comunistoide, de ar rânji cu gura până la urechi Ceaşcă de ar mai trăi: „V-am zis eu că măsurili trebui luate”.

Bill Evans - un romantic al avangardei

Alex VASILIU

Bill Evans - un romantic al avangardei

La sfârşitul lunii februarie 1957 era publicat în America de Nord albumul discografic New Jazz Conceptions - momentul impunerii lui Bill Evans printre cei mai inovatori, mai influenţi muzicieni din istoria acestui tip de artă. Raportul inovaţie - influenţă a fost rar stabilit în jazz-ul modern, însă Bill Evans poate fi considerat un caz fericit, mai ales că a rămas în istorie cu preafrumoasa, cuprinzătoarea formulă un romantic al avangardei.

pulspulspuls

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Pentru că ieri am auzit că a ieşit oleacă de tevatură prin politichia de Bahlui legat de ceea ce remarcam noi într-un pulsuleţ, am zis că musai să venim cu oarece precizări suplimentare pe astăzi, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Ro-Alert te sperie de-acu și în străinătate

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.