Am ales pentru dumneavoastră câteva date demografice, economice şi sociale pe care le consider a fi foarte importante pentru evoluţia ulterioară a oraşului şi judeţului nostru. Am să ignor datele privind categoria populaţia după domiciliu, care conform definiţiei din TEMPO-INSSE reprezintă „numărul de persoane de cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României”, indiferent dacă sunt sau nu absente de la reşedinţa obişnuită. Motivul principal e dat de faptul că această categorie deja contabilizează aproximativ 100 de mii de basarabeni cu domiciliul formal în judeţ, dintre care vreo 60 de mii în municipiul reşedinţă. De abia anul viitor pe vremea aceasta vom şti care e contribuţia migraţiei formale basarabene la „gonflarea” la fel de formală a acestei categorii de populaţie, ce e de neutilizat în studiile şi analizele ce vizează o bună parte a localităţilor judeţului nostru. Şi asta pentru că „sarabanda” imigraţiei formale din Republica Moldova s-a oprit în 2020.

Populaţia după reşedinţa obişnuită în judeţ era la 1 ianuarie 2020 de 791,7 mii locuitori, dintre care 371,8 mii în localităţile urbane şi 419,9 mii în localităţile urbane. La nivel judeţean, este pentru prima dată din 2011 (anul ultimului recensământ) când asistăm la o contracţie a populaţiei (793,6 mii locuitori, la 1 ianuarie 2019), datorată restrângerii aportului bilanţului natural în creşterea demografică, emigraţiei susţinute, dar şi unui raport greu de descifrat din perspectiva statistică între categoriile populaţia după doniciliu şi populaţia după reşedinţă, ce se manifestă acum în UAT-urile aflate în declin, ce au fost destinaţii timpurii ale imigraţiei formale basarabene - Grajduri, Moşna etc.

Pe medii, ruralul e cel care a determinat această repliere demografică (424 de mii de locuitori în anul precedent). Urbanul a continuat să crească (369,6 mii în 2019, la 1 ianuarie). Ritmul creşterii din urban s-a mai domolit în raport cu perioada 2018-2019, judeţul Iaşi trecând pe poziţia a II-a în clasamentul creşterii acestei categorii, după judeţul Cluj. Din nefericire, aceste valori nu sunt defalcate la nivel LAU2 (comune, oraşe şi municipii), dar nu e imposibil să estimăm populaţia apelând la variabilele demografice prezente la nivel comunal. Însă, fără un efort prea mare, având în vedere simplitatea sistemului urban judeţean, putem face un calcul rapid pentru a afla în linii generale populaţia municipiului Iaşi. Paşcani, Hârlău, Târgu Frumos şi Podu Iloaiei însumează aproximativ 60 de mii de locuitori. Realizând diferenţa, înseamnă că Iaşul ar avea o dimensiune demografică de aproximativ 312 mii locuitori la debutul anului curent, o valoare mult inferioară celor peste 387 de mii de locuitori din dreptul populaţiei după domiciliu.

În privinţa numărului de salariaţi, judeţul Iaşi a ajuns la finalul anului 2019 la 180,9 mii, înregistrând o creştere de 2,5 mii angajaţi faţă de anul precedent. Valoarea clasează judeţul pe locul al VII-lea în ţară, după Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov, Constanţa şi Prahova. Ritmul de creştere e însă inferior faţă de anii precedenţi.

S-a schimbat sensibil componenţa salariaţilor pe domenii de activitate. Judeţul a înregistrat un declin semnificativ în ceea ce priveşte numărul de angajaţi în industria de transformare, de la 30,3 mii, la finalul anului 2018, la doar 28,8 mii, la finalul anului trecut. O creştere importantă, dar aparent mai modestă decât ne-am obişnuit în ultimii ani, au înregistrat domeniile IT&Outsourcing, care ne clasează, cu un uşor avans faţă de Timişoara, pe poziţia a III-a în ţară după Bucureşti şi Cluj. Nu pot să vă dau o cifră exactă, pentru că însumarea angajaţilor din aceste domenii e o acţiune laborioasă şi cronofagă. Un lucru e clar, suntem peste valoarea din 2018, când am depăşit 20 de mii de salariaţi. Chiar dacă avem un recul în zona de call-center, ca urmare a scăderii semnificative a numărului de angajaţi ai companiei Conduent BS (de la 908, în 2018, la doar 690 de salariaţi, anul trecut), IT-ul propriu-zis (codurile CAEN 5821, 5829, 6201,6202, 6203, 6209, 6311 şi 6312) şi, în special, zona de programare, care a ajuns să reprezinte peste jumătate dintre salariaţii IT&Outsourcing, unde Iaşul se situa în urma Bucureştiului, Clujului şi Timişoarei, a înregistrat un avans considerabil. Mai exact, peste 2000 de salariaţi s-au adăugat domeniilor menţionate, Iaşul ocupând locul al doilea în privinţa creşterii, după Bucureşti. Cu mai mult de 12,3 mii de salariaţi în IT-ul propriu-zis (cf. bazei de date TEMPO), Iaşul a devenit egalul Timişoarei, iar din perspectiva cifrei de afaceri şi-a consolidat poziţia a III-a, ce o ocupa şi anul trecut (după Bucureşti şi Cluj), conform datelor primare extrase din listăfirme.ro. Cel mai mare aport în privinţa salariaţilor în acest domeniu l-au adus Amazon Development Center, CRF Health, Ness, CGM Software, Centric IT Solutions, Osram-Continental sau unele puncte de lucru ale unor firme cu sediul social în Cluj, Bucureşti, Timişoara sau Braşov.

Principalele surse ale creşterii acestor domenii, ce au asigurat şi creşterea economică a judeţului nostru, au fost calitatea de pol de talente regional, susţinută de universităţile ieşene, şi aeroportul. Despre acestea, dar într-o notă de optimism rezervat, pe data viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi