Traficantul olog - „Umanismul dreptului penal” a fost invocat în premieră la un proces de judecătorii ieșeni
Eduard Lesenciuc s-a întors la Podu Iloaiei cu o indemnizatie de handicap acordata de statul i (...)
citeste totluni, 23.05.2022
În ciuda faptului că Iaşul a recuperat mult din deficitul de modernitate în raport cu oraşele Timişoara şi Cluj, au existat în aceste evoluţii şi numeroase sincope.
În 2019 Iaşul a atins apogeul dezvoltării sale urbane din ultimul deceniu. La finalul anului existau peste 400 de mii de locuitori în aria urbană morfologică (Iaşul, împreună cu Miroslava, Bârnova, Valea Lupului, Rediu, Ciurea, Holboca şi Tomeşti) şi aproximativ 413 mii locuitori în aglomeraţia urbană (dacă adăugăm precedentei categorii spaţiale şi comunele Leţcani şi Aroneanu). Creşterea demografică a urmat unei consolidări economice, mai ales în zona domeniilor considerate creative şi în outsourcing, zone ce acumulează în prezent în jur de 33 de mii de salariaţi. În primul rând, după cum am abservat şi în prima parte a seriei, creşterea economică se datorează calităţii de pol de talente, universităţile ieşene contribuind decisiv la masa importantă de forţă de muncă înalt calificată, unei revigorări a stocului de biroruri, evoluţiei numărului de spaţii coworking, a consolidării antreprenoriatului local şi fără îndoială şi creşterii continue a aeroportului.
În ciuda faptului că Iaşul a recuperat mult din deficitul de modernitate în raport cu oraşele Timişoara şi Cluj, au existat în aceste evoluţii şi numeroase sincope. De exemplu, după o creştere semnificativă a numărului de studenţi în universităţile ieşene, până la peste 60 de mii, în anul 2007, urmează o scădere continuă până la aproximativ 53 de mii între 2016 şi 2018; anul 2019 a adus prima creştere consistentă - 54,7 mii de studenţi, dintre care peste 10% studenţi străini. În privinţa stocului de birouri, între trimestrul al III-lea, 2016 şi trimestrul al III-lea, 2018 nu s-a înregistrat nici o livrare împortantă. Revitalizarea acestei pieţe s-a realizat după 2018, în bună măsură prin proiecte de tip brownfield, fapt laudabil, de altfel. Clădirile noi de birouri au reapărut începând cu 2019.
În ultimii ani Iaşul a avut o singură constantă - evoluţia aeroportului. Însă, anul 2020 a adus veşti proaste şi în această direcţie - mutarea unui număr apreciabil de curse pe alte aeroporturi din regiune, fapt care va da o grea lovitură evoluţiei economice pe termen scurt şi mediu. Ce se întâmplă când decuplezi de la marile circuite internaţionale peste 30.000 de salariaţi din sectoarele cuplate la economia globală, cei care au asigurat creşterea bunăstării în oraşul nostru?! Din considerente ce ţin de perioada electorală pe care o traversăm, am să amân răspunsurile până după alegeri.
***
Însă, aş încerca o comparaţie. Reperul e o structură urbană locală cam de aceeaşi dimensiune demografică - Clujul. Nu e genul de comparaţie care să ne dea mari satisfacţii, pentru că oraşul nostru, în loc să se apropie în timp de marele oraş ardelean, acumulează noi şi noi deficite.
Pornind de la prezentarea evoluţiei în sincope a reperelor economice şi sociale ale oraşului nostru, putem afirma, din păcate, că Iaşul nu e un oraş predictibil, în timp ce Clujul e! În evoluţia sa din ultimii ani, Iaşul a avut şi o doză importantă de inerţie, pe când oraşul ardelean pare că a evoluat organic şi durabil.
Fără îndoială, Clujul are avantaje spaţiale şi teritoriale importante, căruia Iaşului îi lipsesc: o accesibilitate bună la nucleul dur european, centralitate în interiorul regiunii, o imagine de marcă consolidată, atât la nivelul regional - ceea ce contează mult din perspectiva coeziunii teritoriale şi identitare, cât şi la nivel naţional - care-l transformă într-un oraş magnet şi pentru locuitorii altor regiuni. Dincolo de aceste tipuri de atuuri, să le catalogăm ca fiind contextuale, sunt convins că şi buna guvernanţă joacă un rol important în evoluţia unui oraş.
Am să las geografia la o parte şi nu voi scrie nici despre universităţile clujene, nici despre aeroport, spitale, stadioane, săli polivalente sau despre alte repere importante ce creează legături puternice între oraş şi exteriorul său, legături care susţin teritorialitatea, de la scara locală, la cea regională.
Să vobim puţin despre relaţiile dintre două structuri absolut indispensabile unei bune guvernanţe locale în perioada actuală: structurile locale de putere administrativă şi societatea civilă. Primele sunt adânc încrustate în teritoriu şi funcţionează în virtutea unor legi şi tradiţii care le imprimă o anumită rigiditate în planul acţiunilor - acestea sunt elementele conservatoare ale binomului, şi oricât de „talentate” ar fi, se află întotdeuna în urma trendului. La celălalt pol se află societatea civilă. Ca să nu fiu greşit înţeles, am să fac precizarea că nu mă refer la acele ONG-uri ţanţoşe şi bătăioase ce activează la scară naţională şi al cărui câmp de acţiune e zona politicului, de unde mai aflăm câtă pestă a mai produs un partid sau altul, ci la acele grupuri apolitice, ale căror acţiuni se consumă în mare parte în plan local (mai rar, regional), ce au ales să devină un partener de dialog al administraţiilor locale. Aceste grupuri civice, nefiind constrânse să acţioneze într-un cadru limitativ, mustesc de creativitate, venind cu propuneri şi proiecte inovante, mai ales din perspectiva socială şi culturală. Menirea lor în structura urbană e cea de interfaţă, de negociator între necesităţile din ce în ce mai variate ale locuitorilor şi autorităţile încremenite, cel mai adesea, în zona lor îngustă de acţiune. Nu e un reproş adus autorităţilor. Acestea nu au obligaţia de a privi la „hiturile” vremii, ci doar să fie responsabile de bunul mers al lucrurilor în interiorul limitelor administrative. În schimb, autorităţile au obligaţia să asculte şi să înţeleagă proiectele societăţii civile, pentru că fluiditatea în mişcare a acestora le ţine racordate la tendinţele globale în domenii variate. Autorităţile pot profita din plin de experienţa şi expertiza acestora pentru ca, în final, să propună comunităţii proiecte care să nu se abată de la calea dezvoltări durabile.
Teoretic, în zona acestor relaţii, Iaşul ar putea fi egalul Clujului, dar nu e! (Pe data viitoare!)
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Primul abandon important în proba mersului fără mâncare, după 660 km parcurși
Fondul de salarii lunar din Iaşi cu tot cu taxe şi impozite se ridică la circa 900 milioane de lei
Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)
300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie
Licitaţie majoră a ApaVital: extindere înspre Mogoşeşti şi Scânteia
Doar 15 cazuri de COVID-19 peste weekend la Iaşi. Recorduri negative şi la nivel naţional
Spitalul Mitropoliei s-a extins: o investiţie de 2 milioane de euro
Proiectul Sălii Polivalente Iaşi, preluat la Guvern. Investiţia a ajuns la 340 milioane lei.
Cum se modernizează un punct vamal aglomerat, cu cozi de 15 km?
CJ înfiinţează poimâine Asociaţia „Iaşi Infrastructură”. Primul proiect: centura Hârlău
Programul din Arhiepiscopia Iaşilor pe această săptămână: ce vor face ierarhii?
Se caută manager pentru cea mai mare maternitate din Moldova. Economiştii, bineveniţi
Centru Oncologic nou în zona Codrescu: trei clădiri vor fi demolate
Nu vezi un indicator rutier ascuns în vegetaţie? Iată cum judecă instanţa!
Deţinuţii ieşeni, testaţi în masă pentru depistarea hepatitei
Iată-l pe cel mai perseverent infractor din traficul ieşean!
Au fugit din faţa a trei rânduri de tancuri. Sunt fugăriţi acum şi de statul român
Bubuiturile care au speriat în plină noapte un sat de lângă Iaşi: era un antrenament
Enache rupe tăcerea după despărţirea de Iaşi: “M-au bulversat!”
(FOTO) Accident la Moara de Foc: Impact între o motocicletă şi o maşină
(VIDEO) Urs filmat la Raliul Argeşului, în timp ce mută un balot de paie
Amalia Enache, despre Iaşi: „Doar în Lisabona şi Ardeal am mai trăit senzaţia asta”
Stiaţi că Iaşul a fost unul dintre cele mai moderne oraşe europene din Imperiul Otoman?
Reportaj la „doza patru” - Discuţii pro şi contra, pe holurile cabinetelor medicale
România trage Republica Moldova în Uniunea Europeană. Ședință comună: ce s-a decis ieri la Iaşi?
Doi ciobani l-au zvântat în bătaie pe veterinarul care le-a găsit câteva oi bolnave
Fostul finanţator al Dinamo, Nicolae Badea, dă tărcoale Iaşului: vrea 10 milioane lei
„Ne vedem la Mitropolie”: o nouă serie de evenimente organizată de Arhiepscopia Iaşilor
Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*
Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu
Şofer beat, reţinut după ce a intrat cu maşina într-un microbuz la Valea Lupului
În sfârşit, Poliţia a depistat în trafic un permis românesc falsificat
A furat telefonul din maşină, Poliţia l-a prins, apoi păgubitul s-a împăcat cu hoţul
Un șofer prins duhnind a alcool a refuzat să sufle şi să meargă la analize
Duminică începe la Iaşi cel mai important turneu de tenis destinat copiilor
A ieşit la o plimbare nocturnă de plăcere, dar a ajuns după gratii
Ministerul Apărării din Republica Moldova anchetează un furt din echipamentul militar
Cine visează la funcții în partid? Candidaturi pentru Consiliul Naţional al PNL
Ucrainenii estimează că cel puţin 28.700 de soldaţi ruşi au murit de la începutul războiului
Tribunal internaţional special pentru crimele de război din Ucraina
Sergentul rus Vadim Şişimarin, judecat cu privire la crimă de război în Ucraina, pledează nevinovat
Nepotisme ca-n balcani la naţionala Olandei. Ronald Koeman l-a ales secund pe fratele său Erwin
ZdI TV: Război în Ucraina, furtună în lume. Alexandru Lăzescu despre reaşezările marilor puteri
Nichita DANILOVBiberonul |
Ciprian IFTIMOAEIDespre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II) |
Michael ASTNERMamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.