Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Clasa politică nu se poate schimba tam-nesam, nici chiar prin implicarea masivă a tinerilor, deoarece sistemul se reproduce pe sine. Chiar dacă tinerii se vor implica în politică aceştia vor fi formaţi după chipul şi asemănarea celor care conduc acum. Vor împărtăşi aceleaşi valori, atitudini şi comportamente faţă de funcţionarea statului, rezolvarea problemelor cetăţenilor, interesul public. Într-o democraţie, partidele politice asigură recrutarea şi selecţia cadrelor. Politicienii de mâine, care se vor selecta din rândul tinerilor de azi, constituie rezultatul socializării politice. Pe scurt, sunt sceptic în ceea ce priveşte primenirea clasei politice. Noi suntem cum am fost şi vom fi cum suntem.
Pe când eram student în ultimul an de facultate (1998-1999), la intrarea în Corpul A al Universităţii „Al. I. Cuza”, am dat peste un afiş care anunţa prezenţa jurnalistului Cristian Tudor Popescu în Iaşi şi disponibilitatea sa de a discuta cu studenţii pe diverse teme de actualitate. Cum nu ratam astfel de evenimente, m-am dus la dezbaterea cu pricina, care s-a ţinut în Corpul E al Universităţii ieşene, clădire de patrimoniu aflată într-o stare avansată de degradare. Cunoscută sub numele de casa „Canano”, Corpul E a fost cea mai veche închisoare din Iaşi, funcţionabilă în perioada 1830-1916.
Domnul C.T. Popescu s-a înfăţişat la dezbatere în cunoscuta-i vestimentaţie: geacă sport, blugi şi adidaşi. S-a aşezat pe o masă care ţinea loc de catedră şi, după o introducere pe tema necesităţii schimbării clasei politice în România postcomunistă, a dat startul la întrebări şi comentarii din partea studenţilor. Din iureşul dezbaterii se degaja un consens evident în jurul ideii cum că trebuie să schimbăm hic et nunc „actuala clasă politică”. Se invocau tot felul de criterii pentru promovarea în funcţiile de demnitate publică sau de conducere în administraţia statului, unele mai meritocratice decât altele. Ridic şi eu o mână pentru a interveni în discuţie, domnul Popescu mă observă şi mă invită la cuvânt:
- Clasa politică nu se poate schimba tam-nesam, nici chiar prin implicarea masivă a tinerilor, deoarece sistemul se reproduce pe sine. Chiar dacă tinerii se vor implica în politică aceştia vor fi formaţi după chipul şi asemănarea celor care conduc acum. Vor împărtăşi aceleaşi valori, atitudini şi comportamente faţă de funcţionarea statului, rezolvarea problemelor cetăţenilor, interesul public. Într-o democraţie, partidele politice asigură recrutarea şi selecţia cadrelor. Politicienii de mâine, care se vor selecta din rândul tinerilor de azi, constituie rezultatul socializării politice. Pe scurt, sunt sceptic în ceea ce priveşte primenirea clasei politice. Noi suntem cum am fost şi vom fi cum suntem.
- Cum se poate să susţii aşa ceva, tinere?!, mă întrerupe oarecum iritat domnul Popescu. Este incredibil, dacă toţi tinerii ar fi sceptici ca tine atunci chiar este gravă situaţia.
Dezbaterea se purta în contexul unei perioade agitate politic, dezastruoase economic, pe finalul guvernării celor 15.000 de specialişti din „Contractul cu România” cu care CDR şi aliaţii săi câştigaseră alegerile din 1996. La câteva luni după această dezbatere, am asistat cu toţii la mineriada din ianuarie 1999, la „bătălia de la Costeşti” dintre forţele de ordine şi mineri, urmată de „pacea de la Cozia” încheiată în urma negocierilor dintre prim-ministrul Radu Vasile şi liderul minerilor Miron Cozma.
De la discuţia cu domnul C.T. Popescu a trecut un deceniu, dar problema primenirii clasei politice în România a rămas o preocupare pentru toţi cei care (încă) sunt interesaţi de politică. Politicienii şi instituţiile politice ocupă ultimele poziţii în ceea ce priveşte încrederea cetăţenilor. Prezenţa de numai 31,84% la alegerile parlamentare din 6 decembrie se adaugă la capitolul „neîncredere în politicieni şi partide”. Ce legitimitate are un partid politic care obţine la alegerile parlamentare un scor electoral de 30% raportat la o prezenţă la vot de 32% din alegătorii înscrişi pe listele electorale, într-o perioadă de criză pademică, extrem de complicată socioeconomic? Poporul consideră că merită o altă clasă politică, în timp ce politicienii se arată dezamăgiţi faţă de participarea la vot. Se pare că poporul şi clasa politică se află într-o cursă pe contrasens.
În problema schimbării/ reformării clasei politice, cheia trebuie căutată la partidele politice, mai exact la mecanismele de recrutare, selecţie şi desemnare a membrilor de partid pentru demnităţi publice (senatori, deputaţi, primari, miniştri etc.) sau pentru funcţii publice de conducere (secretari generali în ministere, prefecţi, subprefecţi, directori de instituţii). Referindu-se la recrutarea membrilor clasei politice, sociologul John Nagle apreciază că acest proces se desfăşoară într-o manieră care conduce la auto-reproducerea elementelor din stratul superior al societăţii care, în virtutea unor resurse moştenite sau dobândite, a unor abilităţi organizaţionale, se manifestă autonom şi conservator în exercitarea puterii asupra maselor. Cu alte cuvine, să nu ne amăgim că înscrierea într-un partid politic şi activismul fervent conduce ineluctabil la ocuparea unei poziţii de putere (demnitar sau înalt funcţionar public). Afară-i vopsit gardul (partidului), înăuntru-i leopardul (liderul politic).
În cercetarea procesului de recrutare şi selecţie a membrilor clasei (elitei) politice se impune să ne centrăm atenţia nu numai pe „recrutarea ca rezultat” (calitatea oamenilor politici), ci şi pe „recrutarea ca proces” (mecanismele recrutării). Adesea ne întrebăm cum a fost posibil ca cutărescu să ajungă prim-ministru sau candidat la funcţia supremă în stat. Recrutarea ca proces se referă la modalităţile de acces, procedurile şi criteriile de selecţie a membrilor clasei politice, precum şi la timpul accederii într-o poziţie de conducere. Recrutarea ca rezultat se referă la impactul recrutării ca proces asupra performanţelor guvernării, sistemului politic în ansamblul său. Canalele de acces în cadrul clasei politice, de promovare în interiorul partidelor şi de desemnare a candidaturilor pentru funcţii publice, sunt impermeabile pentru spectatorii jocului politic. Liderul, mahărul, ayatollahul politic decide cine trece şi cine este eliminat. O relaţie de rudenie, o recomandare sau banii la purtător contează mult mai mult decât toată pregătirea profesională şi munca politică prestată pentru organizaţia de partid.
Mecanismele de recrutare şi selecţie din cadrul partidelor politice constituie un melanj de proceduri formale şi informale, în care informalul domină de cele mai multe ori formalul (statutul partidului). Prin vot putem schimba pe cei care se află la putere la un moment dat sau configuraţia guvernamentală, însă calitatea clasei politice în ansamblul său este o chestiune care scapă controlului democratic al cetăţenilor: „Ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale”.
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |