Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Despre lăcomia unor bătrâni

GALERIE
Mihai-Chiper
  • Mihai-Chiper
- +

Cifrele provizorii ale recensământului au activat o reacție panicardă: „nouă” cine ne mai plătește pensiile?

Datele provizorii oferite până în prezent de Institutul Național de Statistică despre recensământul din 2022 nu aduc surprize. Sociologii mai fac unele comparații fine între județe și orașe, dar, pe ansamblu, imaginea și trendul erau dinainte știute: suntem un popor care galopează pe drumul extincției. În câteva generații, dacă am ține granițele închise, fără nici un fel de aport migraționist, inevitabil, vom ajunge la finalul istoriei. În România se întâmplă, în linii mari, dar mai precipitat, ceea ce s-a produs în întreaga Europă - un declin demografic structural determinat de schimbarea mentalității, a modului de viață, a societății și de emigrație. Există mijloace raționale pentru a diminua sau a întoarce acest trend, iar ele constau în a transforma societatea și traiul în unele atractive pentru familii, copii și tineri, de aici sau veniți de peste granițe. Rețeta se cunoaște și nu ține neapărat numai de condițiile materiale propriu-zise, ci și de un raport între generații care este complet viciat în momentul de față. În ce fel?

În primul rând, observați care este direcția discuției principale determinate de datele recensământului. Nu aceea că ne împuținăm ca nație (ceea ce ar trebui să provoace o reflecție culturală sau existențială mai profundă), ci faptul că o scădere a populației active se va vedea la sistemul de pensii în viitor. Pensionarii vor primi o pensie mai mică și vor munci mai mult - cam asta ar fi problema și nimic mai mult. Mai clar: recensământul ar fi despre demografie; demografia ar fi despre sistemul de pensii; sistemul de pensii ar fi despre cei care cotitează, activi și tineri. Așa cum este pusă, discuția rezumă o perspectivă a „bâtrânilor” despre viitorul și rolul „tinerilor” în societate, un discurs gerontocratic care formulează politicile publice.

Evident, sistemul care stă să crape nu a fost construit de tineri. Sistemele de pensii din Europa modernă sunt proiectate de „bătrâni” pentru „bătrâni”. Generația vârstnică a avut, la un moment dat, înțelepciunea de a iniția mecanismul garantat de stat prin care se păstrau bani albi pentru zile grele. Era un nou tip de contract social menit să asigure liniștea și echilibrul generațiilor.

Însă, în România, generația vârstnică a abuzat de putere și a dovedit multă lăcomie în ultimii 30 de ani.

A încălcat sistematic contractul social dintre generații și, în loc să trăiască din contribuțiile proporționale cu cele din perioada activă, s-a apucat să cheltuie din banii nepoților, împovărându-le viitorul. Bugetul de pensii nu s-a aflat în echilibru decât întâmplător, în rest s-a acoperit din împrumuturi costisitoare.

Următorul nivel a fost că niște „diavoli bătrâni” au reinventat privilegiile (pensionări anticipate, pensionări la 45 de ani, pensii speciale fără legătură cu contributivitatea), le-au declarat normale și constituționale, le apără cu dinții, în conflict cu orice raționalitate economică și responsabilitate morală față de generațiile tinere. Lăcomia lor a devenit o formă mentală, care molipsește generațiile încă active și le determină să gândească în termenii „nouă când ne vine rândul?”. Așa se face că discuția provocată de recensământ se reduce deocamdată la un singur punct: cine va mai plăti pentru pensiile noastre? Cine va mai munci pentru noi în viitor? Cum îi vom putea pune la muncă pe câți mai mulți tineri ca să ne asigure nouă pensii cât mai confortabile? Sistemul de pensii public a devenit o relație nescrisă de iobăgie între garanții și proprietarii statului (bătrânii) și forța de muncă (tinerii). Primii și-au suplimentat avantajele, ultimii au fost fraieriți să plătească toată viața lor.

În acest sens a și fost înființat de „bătrâni” Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Instituția își propune să încurajeze natalitatea prin programe de fertilizare, sprijin la credite, deduceri fiscale simbolice pentru familiile cu copii, dar în principal scopul este furnizarea unui contingent de contribuabili. Măsurile nu schimbă condițiile de apariție a deficitului demografic și nici motivele ce determină fuga tinerilor, pentru că nu propun o schimbare a filosofiei sociale, care să însemne o reașezare majoră și sinceră a politicilor pentru o echilibrare a puterii, a distribuirii resurselor și a șanselor între generații.

Cum se observă acest dezechilibru de putere și de distribuire a resurselor între generații? Ați auzit, de pildă, de tineri „speciali” sau de copii cu alocații „anticipate”? De cumul între alocație și salariu? De indemnizații de maternitate mai mari decât salariul mamelor? De legi/ordonanțe care să oblige la credite pentru copii plătite de bunici din pensii? Nu veți întâlni la tineri sau copii sporuri și venituri suplimentare, nu veți vedea categorii de copii sau tineri privilegiați de stat și de politicile publice. Guvernanților le tremură mâna când e cazul să semneze pentru alocații sau banii de transport pentru elevi, dar se împrumută la dobânzi colosale pentru a acoperi pensiile speciale. Toate analizele și raportele Băncii Mondiale din ultimul deceniu ne arată că riscurile de sărăcie și excludere socială sunt duble la tineri față de pensionari, că generațiile copiilor și tinerilor sunt cele mai private de resurse. Nu pensionarii sunt în risc, ci tocmai generația tânără. Cu asemenea perspective oferite tinerilor, argații unui sistem construit de lăcomia unor „bătrâni”, e foarte firesc să-și ia tălpățița și să-și caute norocul în altă parte.

Conceptul de „pensie” domină discursul public. Pe pensionari este centrată în mare parte atenția statului. Fiindcă ei sunt la putere. Pensionari de la Curtea Constituțională își aranjează pensiile speciale și securizează pensiile generației lor. Iar recensământul anunță o nouă etapă a populismului gerontofil. În anii ce vin, e foarte probabil să observăm divergența tot mai acută între nevoia de a susține noile generații, singura soluție pentru criza demografică, și obligația de a plăti datoriile făcute de generațiile care ies din scenă. Partidelor care se vor lua la întrecere pentru voturile pensionarilor trebuie să li se repete mereu întrebarea: de ce tinerii nu mai vor să crească copii și să muncească pentru un sistem gândit de „bătrâni”?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri