vineri, 29.03.2024
„Cine nu e cu noi e împotriva noastră!” pare mantra ultimelor zile pentru cei surprinşi că rezultatele unui proces netransparent şi insuficient dezbătut în comunitate au putut genera şi alte reacţii în afară de extaz şi apreciere necondiţionată.
Reacţiile generate de controversele apărute odată cu lansarea brandului Iaşului au scos la iveală o problemă veche a democraţiei locale: lipsa unei culturi a dialogului. În loc de răspunsuri punctuale la problemele semnalate, am văzut acuze, whataboutism (încercarea de a muta atenţia de la subiect prin altă întrebare), victimizare şi apel la autoritate. Exprimarea unor opinii critice legate de un subiect de interes general a dat startul unei sarabande de poziţii defensive, atacuri la persoană sau etichetării autorilor acelor păreri (de la cele subiective, la cele judicios argumentate) drept nemulţumiţi de serviciu, hateri etc. În aceeaşi logică belicoasă, s-a ajuns chiar la acţiuni de raportare a contului de social media a autorului unui articol dintr-o revistă de cultură, unde erau analizate echilibrat şi enumerate atât părţile bune, cât şi nereuşitele demersului de lansare a brandului.
Mai mult, unul dintre reprezentanţii Asociaţiei Destination Iaşi, iniţiatoarea demersului, compara extrem de nefericit (nici nu mai contează dacă în glumă sau nu) reacţiile negative cu masacrul de la Bucea. O polemică, o dispută de idei capătă, în percepţia unora, dimensiuni de operaţiune specială rusească: confruntare între tabere, nedreptate, umilinţă, sentimente care trebuie combătute cu riposte incisive, guerilla digitală, apeluri la unitate între creativi şi patriotism local. Poziţionările sunt puternic antagonice, pare că „adversarii” trebuie demolaţi, deoarece intenţiile lor sunt clar necurate şi, evident, niciunul nu se află măcar în poziţia de a-şi putea da cu părerea despre un subiect atât de complex.
Însă fiecare dintre participanţii la dezbatere exprimă opinii care reflectă un adevăr interior bazat pe valori şi nevoi personale. Capacitatea de a polemiza ţine de flexibilitatea în gândire, de deschiderea fiecăruia. Uitând că nimeni nu deţine adevărul absolut, abilitatea de a tolera, de a accepta sau chiar de a lua în considerare justeţea altor opinii şi a te răzgândi e în pericol. „Cine nu e cu noi e împotriva noastră!” pare mantra ultimelor zile pentru cei surprinşi că rezultatele unui proces netransparent şi insuficient dezbătut în comunitate au putut genera şi alte reacţii în afară de extaz şi apreciere necondiţionată.
Acelaşi reprezentant recunoştea apoi că a stat 4 ore să corecteze materialul în engleză, plin de greşeli din cauza folosirii unei traduceri automate. Iată că, în acest caz punctual, al identificării unor erori de necontestat, rolul criticii a fost pozitiv pentru toate părţile interesate (de la instituţia organizatoare, la echipa care s-a ocupat de producţia conţinutului şi până la beneficiarii finali, comunitatea şi cei interesaţi de materiale), fiind semnalate o serie de greşeli care au fost remediate. Sigur, rămâne întrebarea de ce au fost lansate public materiale fără o minimă verificare, şi probabil vom afla aceste răspunsuri în zilele următoare.
Dezbaterea publică şi cultura dialogului sunt esenţiale pentru funcţionarea unei democraţii. Pe baza unui acces cât mai liber la informaţii, facilitat de instituţiile şi mecanismele create pentru a veghea acest lucru, are loc formarea de opinii individuale sau de grup. Aceste opinii sunt apoi discutate public pentru a contura susţinerea celor mai valide dintre ele, care să determine indivizii să-şi asume decizii colective: de la alegerea unor reprezentanţi, la modul în care sunt distribuite fondurile comunităţii, de la gestionarea spaţiului public, până la crearea de politici publice.
Habermas a arătat că apariţia conceptului de sferă publică îşi are originea în saloanele burgheziei din secolul al 18-lea, unde aveau loc schimburi de idei legate de literatură, care evoluau către criticarea guvernării. În zilele noastre, discutarea chestiunilor de interes general s-a mutat din ce în ce mai mult dinspre spaţii fizice (săli de şedinţe, conferinţe, aule, studiouri de televiziune sau paginile presei tipărite) spre cele virtuale. Indiferent de tipul de spaţiu unde au loc dezbaterile, caracterul lor public este dat de prezenţa unei audienţe, ai cărei membri sunt atât spectatori, cât şi arbitri.
În cazul brandului Iaşului, era de aşteptat ca majoritatea reacţiilor să apară în spaţiul virtual, după consultarea materialelor puse la dispoziţie de organizatori. Chiar dacă au existat şi manifestări preponderent subiective, bazate doar pe percepţii sau preferinţe estetice, multe comentarii au atins chestiuni punctuale sau au argumentat pe larg părerea autorului, într-un mod constructiv. În sine, aceasta arată două lucruri importante: în Iaşi există încă interes pentru a nu lăsa un astfel de eveniment fără ecou şi se găsesc suficiente resurse intelectuale pentru a genera o dezbatere din care au de câştigat toate părţile: organizatorul, echipa creativă şi, mai ales, comunitatea.
Un brand atractiv, care are magnetism, adaptabilitate şi versatilitate va fi uşor adoptat şi asumat. De aceea, a încerca să impui prin folosirea - vorba unui cunoscut jurnalist care aprecia rezultatul, dar nu şi atitudinea faţă de critică a echipei - a aceloraşi vechi reacţii politicianiste, de descurajare a oricăror reacţii nefavorabile, nu face altceva decât să distanţeze cetăţenii de noul brand. Astfel, riscăm cu toţii transformarea unui exerciţiu aparent curajos ca intenţie, de desprindere de mirajul idealizării trecutului, într-o nouă formă fără fondul de care Iaşul pe care ni-l dorim nu are nevoie. Iaşul merită o dezbatere reală legată de aspectele încorporate în brand: viziune, valori, reputaţie, percepţie proiectată, conceptul de experienţă şi modul în care noua identitate reuşeşte sau nu să le exprime. Iar autorii demersului şi autorităţile, cei care vor trebui să implementeze noul brand, sunt datori să organizeze şi să medieze o astfel de dezbatere publică, inclusivă. Asta doar dacă nu şi-au propus drept obiectiv, în locul fostului titlu de capitală culturală, unul de capitală a inculturii dialogului.
George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |