Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre lipsa unei culturi a dialogului

GALERIE
george plesu
  • george plesu
- +

„Cine nu e cu noi e împotriva noastră!” pare mantra ultimelor zile pentru cei surprinşi că rezultatele unui proces netransparent şi insuficient dezbătut în comunitate au putut genera şi alte reacţii în afară de extaz şi apreciere necondiţionată.

Reacţiile generate de controversele apărute odată cu lansarea brandului Iaşului au scos la iveală o problemă veche a democraţiei locale: lipsa unei culturi a dialogului. În loc de răspunsuri punctuale la problemele semnalate, am văzut acuze, whataboutism (încercarea de a muta atenţia de la subiect prin altă întrebare), victimizare şi apel la autoritate. Exprimarea unor opinii critice legate de un subiect de interes general a dat startul unei sarabande de poziţii defensive, atacuri la persoană sau etichetării autorilor acelor păreri (de la cele subiective, la cele judicios argumentate) drept nemulţumiţi de serviciu, hateri etc. În aceeaşi logică belicoasă, s-a ajuns chiar la acţiuni de raportare a contului de social media a autorului unui articol dintr-o revistă de cultură, unde erau analizate echilibrat şi enumerate atât părţile bune, cât şi nereuşitele demersului de lansare a brandului.

Mai mult, unul dintre reprezentanţii Asociaţiei Destination Iaşi, iniţiatoarea demersului, compara extrem de nefericit (nici nu mai contează dacă în glumă sau nu) reacţiile negative cu masacrul de la Bucea. O polemică, o dispută de idei capătă, în percepţia unora, dimensiuni de operaţiune specială rusească: confruntare între tabere, nedreptate, umilinţă, sentimente care trebuie combătute cu riposte incisive, guerilla digitală, apeluri la unitate între creativi şi patriotism local. Poziţionările sunt puternic antagonice, pare că „adversarii” trebuie demolaţi, deoarece intenţiile lor sunt clar necurate şi, evident, niciunul nu se află măcar în poziţia de a-şi putea da cu părerea despre un subiect atât de complex.

Însă fiecare dintre participanţii la dezbatere exprimă opinii care reflectă un adevăr interior bazat pe valori şi nevoi personale. Capacitatea de a polemiza ţine de flexibilitatea în gândire, de deschiderea fiecăruia. Uitând că nimeni nu deţine adevărul absolut, abilitatea de a tolera, de a accepta sau chiar de a lua în considerare justeţea altor opinii şi a te răzgândi e în pericol. „Cine nu e cu noi e împotriva noastră!” pare mantra ultimelor zile pentru cei surprinşi că rezultatele unui proces netransparent şi insuficient dezbătut în comunitate au putut genera şi alte reacţii în afară de extaz şi apreciere necondiţionată.

Acelaşi reprezentant recunoştea apoi că a stat 4 ore să corecteze materialul în engleză, plin de greşeli din cauza folosirii unei traduceri automate. Iată că, în acest caz punctual, al identificării unor erori de necontestat, rolul criticii a fost pozitiv pentru toate părţile interesate (de la instituţia organizatoare, la echipa care s-a ocupat de producţia conţinutului şi până la beneficiarii finali, comunitatea şi cei interesaţi de materiale), fiind semnalate o serie de greşeli care au fost remediate. Sigur, rămâne întrebarea de ce au fost lansate public materiale fără o minimă verificare, şi probabil vom afla aceste răspunsuri în zilele următoare.

Dezbaterea publică şi cultura dialogului sunt esenţiale pentru funcţionarea unei democraţii. Pe baza unui acces cât mai liber la informaţii, facilitat de instituţiile şi mecanismele create pentru a veghea acest lucru, are loc formarea de opinii individuale sau de grup. Aceste opinii sunt apoi discutate public pentru a contura susţinerea celor mai valide dintre ele, care să determine indivizii să-şi asume decizii colective: de la alegerea unor reprezentanţi, la modul în care sunt distribuite fondurile comunităţii, de la gestionarea spaţiului public, până la crearea de politici publice.

Habermas a arătat că apariţia conceptului de sferă publică îşi are originea în saloanele burgheziei din secolul al 18-lea, unde aveau loc schimburi de idei legate de literatură, care evoluau către criticarea guvernării. În zilele noastre, discutarea chestiunilor de interes general s-a mutat din ce în ce mai mult dinspre spaţii fizice (săli de şedinţe, conferinţe, aule, studiouri de televiziune sau paginile presei tipărite) spre cele virtuale. Indiferent de tipul de spaţiu unde au loc dezbaterile, caracterul lor public este dat de prezenţa unei audienţe, ai cărei membri sunt atât spectatori, cât şi arbitri.

În cazul brandului Iaşului, era de aşteptat ca majoritatea reacţiilor să apară în spaţiul virtual, după consultarea materialelor puse la dispoziţie de organizatori. Chiar dacă au existat şi manifestări preponderent subiective, bazate doar pe percepţii sau preferinţe estetice, multe comentarii au atins chestiuni punctuale sau au argumentat pe larg părerea autorului, într-un mod constructiv. În sine, aceasta arată două lucruri importante: în Iaşi există încă interes pentru a nu lăsa un astfel de eveniment fără ecou şi se găsesc suficiente resurse intelectuale pentru a genera o dezbatere din care au de câştigat toate părţile: organizatorul, echipa creativă şi, mai ales, comunitatea.

Un brand atractiv, care are magnetism, adaptabilitate şi versatilitate va fi uşor adoptat şi asumat. De aceea, a încerca să impui prin folosirea - vorba unui cunoscut jurnalist care aprecia rezultatul, dar nu şi atitudinea faţă de critică a echipei - a aceloraşi vechi reacţii politicianiste, de descurajare a oricăror reacţii nefavorabile, nu face altceva decât să distanţeze cetăţenii de noul brand. Astfel, riscăm cu toţii transformarea unui exerciţiu aparent curajos ca intenţie, de desprindere de mirajul idealizării trecutului, într-o nouă formă fără fondul de care Iaşul pe care ni-l dorim nu are nevoie. Iaşul merită o dezbatere reală legată de aspectele încorporate în brand: viziune, valori, reputaţie, percepţie proiectată, conceptul de experienţă şi modul în care noua identitate reuşeşte sau nu să le exprime. Iar autorii demersului şi autorităţile, cei care vor trebui să implementeze noul brand, sunt datori să organizeze şi să medieze o astfel de dezbatere publică, inclusivă. Asta doar dacă nu şi-au propus drept obiectiv, în locul fostului titlu de capitală culturală, unul de capitală a inculturii dialogului.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri