anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Despre modurile de muncă în perioada post-pandemie

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

Criza COVID-19 va forţa mutaţii rapide şi permanente în dinamica spaţiilor office, dar mai ales în cultura muncii în sine. În perioada post-pandemie, normalitatea în ceea ce priveşte munca „de birou” va avea o altă structură temporală ca pâna acum o lună şi jumătate. Raportul dintre modul de lucru la birou, acasă sau în spaţii coworking va fi diferit.

În ceea ce priveşte homeworkingul, acest mod de lucru, dacă e exclusiv, nu e viabil şi nici eficient! Mai ales din perspetiva psihică, dar şi din cauza unei calităti mai slabe a brainstorming-ului realizat doar în online. Dacă va fi completat cu lucrul la birou pe o perioadă determinată din săptămână sau de coworking (munca în spaţiile coworking) lucrurile vor sta mult mai bine.

Din perspectiva evoluţiilor economice, dar şi din perspectiva structurilor office sau coworking, Iaşul nu e foarte pregătit! Stocul actual de birouri e destul de redus dacă trebuie să ţinem seama de asigurarea distanţei sociale - 220K mp în clădiri de birouri moderne (categoriile A şi B), la care se adaugă încă 60K mp într-o zonă a clădirilor dificil de clasificat; însă, trebuie să ţinem cont că până la finalul anului vor mai fi date în funcţiune aproximativ 40K mp în birouri clasa A şi B..

E necesar să precizăm că evoluţia numărului de angajaţi din domeniile IT&Outsourcing s-a făcut începând din T3 2016 şi până în T3 2018, perioadă în care nu s-a dat în folosinţă nici o clădire importantă de birouri, prin îndesirea acestora în stocul existent. Acest fapt a dus la scăderea suprafeţei utile per angajat la mult sub 10 mp în zonele foarte căutate, ceea ce face aproape imposibilă acţiunea de asigurare a distanţei sociale, mai ales că spaţiile deschise nu reprezintă o manieră eficientă de asigurare a securităţii sanitare.

În oraşele regionale din centrul şi estul Europei, structura spaţiilor de birouri e dominată de companiile multinaţionale ce activează în domeniile IT&Outsourcing. Acestea ajung să ocupe chiar şi peste 75% din stocul office existent. Celelalte procente revin bancilor, firmelor de avocatură, de brokeraj, notarilor publici, sediilor unor ONG-uri, ale unor mici afaceri creative, ale unor instituţii sau firme de stat.

Nu toate persoanele angajate în domeniile IT&Outsourcing lucrează în clădirile de biroruri. Foarte adesea firmele nou intrate pe piaţă, mai ales când vorbim de oraşe ce au spaţii de birouri insuficiente, apelează la altfel de locaţii: apartamente, case, parterul şi/sau mezaninul unor blocuri, un etaj sau două ale unor clădiri cu funcţie diferită (comercială, rezidenţială, chiar spaţii de învăţământ amenajate sumar şi igienizate). O alternativă foarte eficientă şi utilă start-up-urilor o reprezintă spaţiile coworking.

În Iaşi au fost invetariaţi în clădirile de birouri aproximativ 16 mii de angajaţi (cca. ¾ din numărul total de salariaţi ai domeniile IT&Outsourcing). Restul salariaţilor lucrează în regim de homeworking, coworking sau în spaţiile alternative de tipul celor enumerate anterior.

În ipoteza în care aceste domenii nu vor fi afectate de criza economică mondială, pentru a asigura distanţa socială pentru cei aproximativ 20 mii de angajaţi, oraşul nostru ar fi trebuit să aibă un stoc de birouri mult mai mare decât cel actual! Cel mai probabil, necesarul stocului ar fi de aproximativ două ori mai mare! Asta înseamnă că şi preţul pe „unitate de produs” va creşte! Şi de aici o veritabilă mişcare browniană în structurile organizatorice şi teritoriale ale acestor industrii, mişcare ce va acţiona la toate nivelele scalare, de la cel mondial, până la cel local. Putem să câştigăm, dar să şi pierdem!

Se pot găsi soluţii pentru a adapta munca şi stocul de birouri existent la cerinţele actuale de asigurare a distanţei sociale. Dacă spaţiile de birouri nu pot fi redimensionate peste noapte, e necesar să se intervină la nivelul structurii timpului afectat pentru muncă. Cea mai la îndemână e realizarea unui program de lucru flexibil prin alternarea muncii la birou cu homeworkingul şi/sau coworkingul. Dacă această soluţie nu e suficientă, există posibilitatea creşterii programului de lucru la 6 zile pe săptămână (trei acasă sau într-un spaţiu coworking şi trei la birou - un birou pe care îl vom împărţi alternativ cu un coleg).

Nu sunt convins că toate proiectele de clădiri de birouri anunţate se vor mai materializa. În cazul în care aceste proiecte se vor amâna, Iaşul e din nou penalizat între celelalte oraşe mari - pentru că din această perspectivă avea anunţate cele mai mari dezvoltări - cel puţin 200K mp pentru următorii 4-5 ani. Dacă va urma o perioadă de criză în livrarea spaţiilor noi de birouri, se va instala o presiune asupra spaţiilor alternative, mai ales asupra spaţiilor coworking. Dacă ţinem cont doar de acest simplu fapt, îngrijorarea unor specialişti în ceea ce priveşte reculul acestui tip de muncă nu pare a avea baze temeinice! Aşa că sunt convins că zona spaţiilor coworking va traversa o perioadă de oportunitate, ce se poate reflecta în dinamizarea pieţei locale. Deopotrivă, din perspectiva numărului lor, cât şi ca dimensiune spaţială. Avantajul acestor spaţii e că se pot amenaja rapid în clădiri existente renovate şi refuncţionalizate. Chiar multe dintre clădirile de birouri de categorie B sau dificil de clasificat, dacă nu vor fi închiriate de multinaţionalele ce vor fi nevoite să-şi restructureze birourile, pot deveni gazda unor astfel de spaţii.

Sursele clientelei sunt deja uşor de identificat, fiind în strânsă relaţie cu activitatea multinaţionalelor: chiar marile companii pot deveni o sursă directă, fiind nevoite să-şi delocalizeze o parte dintre angajaţi în astfel de spaţii; de asemenea, ca urmare a relaxării foarte probabile a presiunii asupra forţei de muncă (întreţinută tot de marile companii), va creşte numărul afacerilor creative de tip start-up care se pliază foarte bine pe astfel de spaţii de lucru mult mai flexibile.

Adaptarea la acest nou mod de lucru nu va fi foarte complicată. O bună parte dintre cei care lucrează la birou lucrează foarte mult şi acasă. Va avea loc şi o flexibilizare a programului de lucru. Dacă „pofta” de muncă ne apucă la ora 11 PM, 12 PM sau 1 AM nu văd nici un impediment. Putem lucra fără să deranjăm pe nimeni.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.