anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 14.08.2022

Despre negocieri şi armistiţii

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

O promisiune sau o semnătură plasată alături de cea a adversarului politic nu poate oferi garanţii, dacă tu îţi încalci fără nicio grijă angajamentele faţă de propriul electorat sau dacă acestea din urmă sunt iresponsabile.

Preşedintele PSD, d-l Liviu Dragnea, a avansat ideea unei înţelegeri între forţele politice româneşti, a unui armistiţiu care să permită definirea unor obiective naţionale şi care să asigure un grad de continuitate în acţiunea politică, indiferent de partidele şi coaliţiile aflate la guvernare. D-nii Gabriel Oprea şi Călin Popescu Tăriceanu, la rândul lor lideri ai unor formaţiuni din arcul guvernamental, s-au exprimat favorabil.

Desigur că, la intrarea într-un an electoral, armistiţiile de acest gen favorizează disproporţionat puterea în raport cu opoziţia. E clar că PSD are probleme de popularitate, iar tulburările interne nu-l ajută. Nici aliaţii săi nu stau prea grozav, astfel că ar aprecia o ocazie în plus de a se înfăţişa ca partide responsabile. De partea cealaltă, ar fi de aşteptat ca PNL să dea curs unei astfel de invitaţii doar dacă ea ar veni de la şeful statului şi l-ar situa pe acesta în poziţia de moderator, consacrată şi în legea fundamentală.

În fine, lansarea acestei idei confirmă eforturile d-lui Dragnea de a imprima un nou curs partidului, după trei ani de imobilism provocat de subordonarea faţă de imperativele guvernamentale. Separarea între partid şi guvern a fost mereu discutată în PSD, în perioadele în care acesta s-a aflat la putere. Acum, partizanii acestei linii se află într-un moment favorabil, iar d-l Dragnea exprimă foarte bine noile raporturi de forţe.

Trecând la fondul chestiunii, ca alegător şi cetăţean nu văd niciun motiv pentru care iniţierea unor asemenea negocieri ar trebui respinsă. Deşi mi-ar plăcea să văd poziţii doctrinare mai clar definite şi confruntări mai serioase pe teme de politici publice, constat că lucrurile stau altfel. Partidele semnificative spun cam aceleaşi lucruri; conflictele pornesc de la reproşuri între persoane, de la acuzaţii de incompetenţă şi corupţie lansate de ambele părţi ale fileului. În aceste condiţii, cred că există un spaţiu de înţelegere ce ar merita explorat.

Probabil că recentele discuţii între diverşi actori politici şi instituţionali pe tema Codului Fiscal au reprezentat o sursă de inspiraţie. La fel, partidele au negociat destul de bine în chestiunea sistemului electoral. (Tot negocierea pare să fie soluţia şi în cazul votului pentru românii stabiliţi în străinătate.) Chiar şi nefericita listă a marilor proiecte din reţeaua de transporturi - master-planul - a obţinut până la urmă un sprijin transpartinic, în spatele obişnuitei cortine de zgomote.

Problema este că orice acord pe teme de politică publică sau, în general, pe proiecte vizând dezvoltarea, modernizarea şi progresul are nevoie de instituţii stabile şi credibile. Nu înseamnă că negocierile n-ar putea începe şi n-ar putea chiar atinge câteva rezultate bune şi fără a se redeschide dosarul Constituţiei, cel al regionalizării sau alte elemente ale „reformei statului”. Poate că acordurile punctuale asupra unor teme de mai mică anvergură ar ajuta la construirea unui climat mai bun pentru dialogul pe subiectele mari. Însă ţările în care forţele politice au reuşit să conveargă, cât de cât, în planul reformelor instituţionale de mai mică anvergură şi în cel al politicilor publice importante sunt acelea în care s-au rezolvat din timp marile probleme. Polonia - un stat pe care îl tratăm adesea drept model - nu a avut nevoie de un „proiect de ţară” explicit tocmai pentru că a reuşit să creeze instituţii solide care au temperat competiţia extrem de dură între partide şi au valorificat valenţele ei pozitive.  

Forţele politice şi actorii instituţionali din România ar proceda corect, dacă ar acorda atenţie iniţiativei lansate de PSD. Se poate imagina un ansamblu de condiţii care ar elimina riscul obţinerii unor avantaje de către un anumit partid sau o anumită instituţie (că această ultimă chestiune este relevantă o demonstrează controversele pe marginea consiliului de supraveghere macroprudenţială, care ar putea oferi BNR o influenţă contestabilă asupra politicilor fiscale). Se poate elabora o listă de teme care să înceapă a fi discutate, chiar şi într-un an preelectoral sau electoral. Este nevoie, însă, ca partidele să se simtă legate prin programele lor de electorat, ceea ce nu se întâmplă (încă) în democraţia noastră deficitară. O promisiune sau o semnătură plasată alături de cea a adversarului politic nu poate oferi garanţii, dacă tu îţi încalci fără nicio grijă angajamentele faţă de propriul electorat sau dacă acestea din urmă sunt iresponsabile.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.