anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Despre oraşele creative ale României (III)

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

De ce am considerat necesar un astfel de demers? Pentru că există un paralelism evident între aceste nivele ierarhice şi dinamica domeniilor creative din ultimii ani.

6. Repartiţia spaţială a domeniilor creative

506 mii de salariaţi însumau domeniile considerate creative  (vezi aici domeniile) la nivelul anului 2019 (ultimul an pentru care avem date), inclusiv numărul de cercetători din domeniul public - atribuiţi în totalitate sectoarelor tradiţionale, aflându-ne în imposibilitatea separării statistice a diverselor domenii de cercetare. Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrau peste 224 de mii de salariaţi, fiind urmat de judeţele Cluj (peste 41 de mii), Timiş şi Iaşi cu aproximativ 28 mii de salariaţi. Braşovul, cu ceva mai mult de 16 mii de salariaţi, se situa într-o poziţie intermediară, fiind urmat de mai multe judeţe cu valori cuprinse între 8,5 şi 11,7 mii salariaţi (Argeş, Constanţa, Prahova, Dolj, Sibiu, Bihor, Galaţi şi Mureş). Alte patru judeţe (Arad, Suceava, Maramureş şi Bacău), cu valori cuprinse între 4,5 şi 6,5 mii salariaţi, se aflau într-o poziţie intermediară, realizând trecerea către marea masa a judeţelor cu valori mai modeste.

Din perspectiva domeniilor non-tradiţionale, dominate de IT şi zona de cercetare-dezvoltare (172 mii salariaţi), Bucureştiul concentra 78 de mii de salariaţi, urmat fiind de Cluj (peste 22 de mii),Timiş şi Iaşi, ambele judeţe cu peste 14 mii de salariaţi. Braşovul se afla în aceeaşi poziţie intermediară, cu 7 mii de salariaţi, fiind urmat de judeţele Sibiu, Argeş, Dolj, Galaţi, Mureş, Constanţa şi Bihor, cu valori cuprinse între 2-4,7 mii salariaţi.

În privinţa sectoarelor creative tradiţionale (334 mii de salariaţi), ierarhia la vârf nu e cu mult diferită. Bucureştiul se instala confortabil tot pe primul loc (146,7 mii salariaţi), fiind urmat de Cluj (19 mii), respectiv Timiş şi Iaşi, ambele judeţe cu aproximativ 14 mii de salariaţi. Dincolo de acest top 4, urmau judeţe, precum Prahova, Braşov, Constanţa, Argeş şi Dolj, cu valori cuprinse între 8 şi 10 mii de angajaţi.

7. Sistemele creative locale

În întreaga economie a României, nu există domenii economice care să se suprapună atât de fidel ierarhiei teritoriale a reşedinţelor judeţelor, precum cele creative.

După cum am văzut şi în primul text al acestei serii, sistemele creative locale (SCL) se suprapun în parte cu cele ale activităţilor de rutină din domeniile IT&Outsourcing. Foarte importante sunt reperele care poziţionează oraşul în ierarhia sistemului teritorial de relaţii, dar şi dincolo de limitele acestuia. O companie multinaţională, una sau mai multe universităţi sau un aeroport internaţional se inserează, din perspectiva relaţiilor la mai multe niveluri scalare.

În cazul companiilor, nivelul infra-local şi local e generat de pendularea diurnă a salariaţilor între domiciliu şi locul de muncă; nivelurile regional şi naţional determină, fie convergenţa unui număr important de salariaţi, ce nu mai pot fi găsiţi în plan local, fie difuzia în teritoriu de tip onshore a unor departamente, ori relaţiile comerciale cu alte companii din sistemul economic teritorial. În fine, nivelul internaţional e generat de relaţiile cu firma mama, în cazul serviciilor externalizate, sau de relaţiile de import-export cu alţi parteneri comerciali externi etc.

Aeroportul nu oferă doar un serviciu de mobilitate hinterlandului său local, regional sau naţional, ci facilitează relaţiile comerciale interne şi externe şi chiar implantări în proximitate a unor companii ce se bazează în funcţionarea lor pe o bună accesibilitate la nivel global.

Fără îndoială, universităţile oferă servicii teritoriale, aşa cum centrele de învăţământ superior, în calitatea lor de poli de talente, reprezintă şi repere importante în localizarea unor companii ce au nevoie de forţa de muncă înalt calificată.

Toate aceste repere, la care se adaugă şi existenţa unor spaţii adecvate de muncă (clădiri de birouri, spaţii coworking) sau posibilitatea de a practica şi munca de tip homeworking sau flexworking, fac posibilă dezvoltarea antreprenoriatului local, cu experienţă în multinaţionale, sau nu, care se reflectă în statistică prin numărul mare de companii nou înfiinţate (start-upuri - în mare parte, spin-offuri, mai rar).

SCL e completat de activităţile complementare (cultură, divertisment sau de alte categorii de servicii), creative, la rândul lor (sau nu!), care se dezvoltă în strânsă relaţie cu noile industrii.

8. O ierarhie a oraşelor României

Pornind de la mai mulţi indicatori specifici SCL (numărul de angajaţi în industriile creative non-tradiţionale şi tradiţionale, numărul de companii active în industriile creative, numărul de studenţi, stocul de birouri, numărul de spaţii coworking, accesibilitatea la aeroporturi etc.) şi bazându-ne pe o analiză în componente principale, putem separa într-o manieră facilă 4 categorii de reşedinţe de judeţ, în funcţie de potenţialul creativ şi de forţa lor teritorială (Bucureştiul şi judeţul Ilfov au fost excluse din analiză):

a. Oraşe secundare I (metropolele regionale), trei la număr - Cluj, Iaşi şi Timişoara, care se detaşează net din masa sistemului urban prin valorile cele mai mari ale variabilelor luate în considerare.

b. Oraşe secundare II, de asemenea, tot trei la număr (Braşov, Constanţa şi Craiova) cu o talie asemănătoare primelor, dar cu o importanţă teritorială mai redusă.

c. Oraşe terţiare I reprezintă o categorie mai numerosă, formată din 11 centre urbane (Sibiu, Oradea, Galaţi, Ploieşti, Piteşti, Târgu Mureş, Bacău, Arad, Baia Mare, Brăila şi Suceava) destul de eterogenă, nu numai ca dimensiune demografică, dar şi din perspectiva funcţională. Acest grup a fost alimentat în decursul ultimilor ani, fie cu oraşe din categoria inferioară, cazul municipiilor Suceava şi Baia Mare, fie din categoria precedentă, prin involuţia relativă la oraşele secundare - cazul Galaţiului. Această categorie nu pare a avea o geometrie stabilă nici pentru perioada ce va urma. În cadrul grupului, Brăila nu e deloc sigură pe poziţia sa, în ciuda unei importante dimensiunii demografice.

d. Oraşele terţiare II reprezintă categoria urbană inferioară, ce grupează celelalte reşedinţe de judeţ.

De ce am considerat necesar un astfel de demers? Pentru că există un paralelism evident între aceste nivele ierarhice şi dinamica domeniilor creative din ultimii ani. (Pe data viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de AUR şi sporturile

Nicolae GRECU

Generaţia de AUR şi sporturile

Stimaţi iubitori de fotbal şi sporturi din spaţiul carpato-danubian-pontic, realizăm acum că noi, condeierii, pixarii şi tastatorii în domeniu am greşit în masă în aprecierile noastre.

opinii

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

Lumina de la capătul Luminiţei

pr. Constantin STURZU

Lumina de la capătul Luminiţei

Aşa cum ni se relatează în pericopa evanghelică ce se citeşte mâine în bisericile ortodoxe (de la Ioan 4, 5-42), Iisus are un dialog deloc comod cu o femeie ce venise să scoată apă de la o fântână din Samaria, de lângă cetatea Sihar, acolo unde Domnul, ostenit de călătorie, se aşezase în aşteptarea ucenicilor plecaţi să cumpere de mâncare.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.