Despre oraşele creative ale României (IV)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 26.02.2021

Despre oraşele creative ale României (IV)

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

Domeniile considerate creative au înregistrat o creştere importantă a numărului de angajaţi, de la 335,9 mii, în 2011, primul an de creştere economică semnificativă după criza de la finalul primului deceniu al secolului actual, la 506,2 mii angajaţi, în 2019, ultimul an pentru care avem date. Din perspectiva procentuală, creşterea e de aproape 50,7%.

Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 225 mii de angajaţi la nivelul anului 2019, ceea ce înseamnă 44,4% dintre salariaţii domeniilor considerate creative, înregistrând o diminuare relativă uşoară faţă de 2011, când avea 45,3% din efectivul României de potenţiali creativi.

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest se situa în 2019 pe locul al II-lea, din perspectiva numărului de salariaţi (63 de mii). Centrul dominant, Cluj-Napoca e al doilea ca importanţă după Capitală şi determină poziţia a II-a a judeţului Cluj între unităţile teritoriale NUTS3 ale României - cu 41,6 mii angajaţi. E urmat în ierarhie de judeţele Bihor (9 mii de salariaţi) şi Maramureş (5 mii), unde Oradea, respectiv Baia Mare, concentrează cea mai mare parte a acestora. Creşterea procentuală a efectivului de salariaţi faţă de 2011 e de 64% (superioară nivelului naţional), fiind asigurată în bună măsură de oraşul primat.

Regiunea de dezvoltare Centru se află pe locul al III-lea în 2019 din perspectiva numărului de salariaţi - 46 mii. Repartiţia lor pe judeţe e ceva mai echilibrată: Braşov - 16,6 mii, Sibiu - 10,2 mii şi Mureş - 8,5 mii. Dinamica procentuală, mai redusă faţă de regiunea anterioară, se află uşor peste media naţională - 52%.

Regiunea de dezvoltare Nord-Est, a IV-a ca număr de salariaţi (45 de mii, în 2019), se situează detaşat pe prima poziţie din perspectiva creşterii procentuale faţă de anul de bază - peste 70%. Această dinamică se datorează în principal evoluţiei judeţului Iaşi, ce a înregistrat o creştere de peste 91% între 2011 şi 2019 - cea mai mare între judeţele ale căror reşedinţe sunt oraşe regionale. Cu aproape 28 de mii de salariaţi (61% dintre salariaţii regiunii de dezvoltare), Iaşul asigură primaţialitatea acestor domenii în ansamblul regional. La mare distanţă se află Suceava (5,7 mii de salariaţi) şi Bacăul (4,5 mii).

Regiunea de dezvoltare Vest se situează pe poziţia a V-a din punctul de vedere al numărului de salariaţi (41,3 mii - în 2019), Timişul concentrând aproximativ 28 de mii dintre aceştia. La mare distanţă se află Aradul cu 6,6 mii salariaţi. Din perspectiva dinamicii, cu o creştere de aproape 58% a numărului de angajaţi, regiunea se instalează pe poziţia a III-a, după regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Nord-Vest.

Toate celelalte regiuni de dezvoltare au avut dinamici situate sub media naţională: Sud-Estul - 45%, Sud-Vestul - 35%, iar Sudul - 30%. Judeţele ce asigură primaţialitatea domeniilor considerate creative au valori mai modeste decât cele prezentate anterior. În Regiunea de dezvoltare Sud-Est, pe primul loc se află Constanţa (11,4 mii salariaţi), iar pe locul al II-lea Galaţiul (8,6 mii). Şi regiunea de dezvoltare Sud are două judeţe ce concentrează majoritatea salariaţilor: Argeş (11,7 mii) şi Prahova (11.3 mii). Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia concentrează majoritatea salariaţilor din domeniile considerate creative în judeţul Dolj (11,3 mii).

Din perspectiva structurii pe domenii tradiţionale şi non-tradiţionale (vezi AICI), dinamica între 2011 şi 2019 demonstrează un avans important al celor non-tradiţionale, dominate de sectoarele IT (fără telecomunicaţii) şi cercetare-dezvoltare, de la 87,3 mii de angajaţi, la 172,2 mii, fiind vorba de aproape o dublare a valorilor. Însă, reamintim faptul că o bună parte a salariaţilor e angajată în zona de outsourcing.

Deşi, în cazul domeniilor creative non-tradiţionale avem un avans mai modest, de doar 34% (de la 248 mii de salariaţi, în 2011, la 334 mii, în 2019), acestea continuă să reprezinte aproape 2/3 din efectivul de salariaţi din domeniile considerate creative.

Trecerea în revistă a distribuţiei şi a dinamicii domeniilor creative demonstrează o dată în plus importanţa rangurilor reşedinţelor judeţene în ierarhia urbană teritorială (vezi AICI). Dintre categoriile urbane prezentate în al III-lea text al seriei, singura categorie ce a avut un avans substanţial e cea a oraşelor pe care le catalogam adesea ca fiind metropole regionale, formată din Cluj, Timişoara şi Iaşi. Aceste trei oraşe au evoluat de la 15,6% din totalul salariaţilor din domeniile considerate creative, în 2011, la 19,3%, în 2019. În ceea ce priveşte domeniile creative non-tradiţionale, dinamica celor trei oraşe e de-a dreptul spectaculoasă la nivel naţional - de la 19,3% (în 2011), la aproape 30% (în 2019), având creşteri la nivel judeţean cuprinse între 192% - în cazul Clujului şi 219,5% - în cazul Iaşului.

Chiar şi în interiorul categoriilor de oraşe situate pe paliere ierarhice inferioare avem câteva aglomeraţii a căror dinamică e importantă (Sibiu, Piteşti-Mioveni sau Târgu Mureş). Însă, per ansamblu, doar sistemele creative locale ale Clujului, Timişoarei şi Iaşului, alături de cel al Bucureştiului, se îndreaptă cu paşi repezi către maturizare. Cu alte cuvinte, nu ne aflăm într-o fază foarte avansată a dispersiei industriilor creative în teritoriu.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Dan CONSTANTIN

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Mituri şi inerţii

Alexandru CĂLINESCU

Mituri şi inerţii

În ura faţă de „trădătorul” Pacepa acţionează două mituri: mitul Securităţii „patriotice”, care ne-a apărat de duşmani (mai ales de sovietici) şi mitul lui Ceauşescu mare patriot, omul care a făcut o sumedenie de lucruri bune şi care a schimbat faţa României. Aceste două mituri sunt de o deconcertantă tenacitate şi e uşor să ne convingem dând o simplă „raită” pe Facebook.

Cel mai modest dintre pământeni (III)

Neculai SEGHEDIN

Cel mai modest dintre pământeni (III)

La 32 de ani Armstrong îşi trăieşte tragedia vieţii: pierderea fiicei sale, Karen, în vârstă de doi ani, în urma unei tumori la creier. El nu va mai vorbi cu nimeni despre acest fapt, nici măcar cu soţia sa, Janet. Momentul este redat în filmul „First man/ Primul om”, realizat în 2018, la şase ani după moartea astronautului.

„Deşoşocizarea” AUR

Nicolae CREŢU

„Deşoşocizarea” AUR

La cum merg treburile în politichia românească, perspectivele de „spectacol” public al tupeului şi imposturii, din păcate, sunt din ce în ce mai… înfloritoare.

pulspulspuls

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Multă lumea ne-a sunat să ne întrebe ce se întâmplă cu ultima acţiune a procurorilor de anticorupţie, cea care îl vizează pe Mugurel care bea Ciuc, viteazul penelist care a păstorit cândva şi pe plaiurile noastre. 

Caricatura zilei

Bloc lângă vilă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.