Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Despre oraşele creative ale României (IV)

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

Domeniile considerate creative au înregistrat o creştere importantă a numărului de angajaţi, de la 335,9 mii, în 2011, primul an de creştere economică semnificativă după criza de la finalul primului deceniu al secolului actual, la 506,2 mii angajaţi, în 2019, ultimul an pentru care avem date. Din perspectiva procentuală, creşterea e de aproape 50,7%.

Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 225 mii de angajaţi la nivelul anului 2019, ceea ce înseamnă 44,4% dintre salariaţii domeniilor considerate creative, înregistrând o diminuare relativă uşoară faţă de 2011, când avea 45,3% din efectivul României de potenţiali creativi.

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest se situa în 2019 pe locul al II-lea, din perspectiva numărului de salariaţi (63 de mii). Centrul dominant, Cluj-Napoca e al doilea ca importanţă după Capitală şi determină poziţia a II-a a judeţului Cluj între unităţile teritoriale NUTS3 ale României - cu 41,6 mii angajaţi. E urmat în ierarhie de judeţele Bihor (9 mii de salariaţi) şi Maramureş (5 mii), unde Oradea, respectiv Baia Mare, concentrează cea mai mare parte a acestora. Creşterea procentuală a efectivului de salariaţi faţă de 2011 e de 64% (superioară nivelului naţional), fiind asigurată în bună măsură de oraşul primat.

Regiunea de dezvoltare Centru se află pe locul al III-lea în 2019 din perspectiva numărului de salariaţi - 46 mii. Repartiţia lor pe judeţe e ceva mai echilibrată: Braşov - 16,6 mii, Sibiu - 10,2 mii şi Mureş - 8,5 mii. Dinamica procentuală, mai redusă faţă de regiunea anterioară, se află uşor peste media naţională - 52%.

Regiunea de dezvoltare Nord-Est, a IV-a ca număr de salariaţi (45 de mii, în 2019), se situează detaşat pe prima poziţie din perspectiva creşterii procentuale faţă de anul de bază - peste 70%. Această dinamică se datorează în principal evoluţiei judeţului Iaşi, ce a înregistrat o creştere de peste 91% între 2011 şi 2019 - cea mai mare între judeţele ale căror reşedinţe sunt oraşe regionale. Cu aproape 28 de mii de salariaţi (61% dintre salariaţii regiunii de dezvoltare), Iaşul asigură primaţialitatea acestor domenii în ansamblul regional. La mare distanţă se află Suceava (5,7 mii de salariaţi) şi Bacăul (4,5 mii).

Regiunea de dezvoltare Vest se situează pe poziţia a V-a din punctul de vedere al numărului de salariaţi (41,3 mii - în 2019), Timişul concentrând aproximativ 28 de mii dintre aceştia. La mare distanţă se află Aradul cu 6,6 mii salariaţi. Din perspectiva dinamicii, cu o creştere de aproape 58% a numărului de angajaţi, regiunea se instalează pe poziţia a III-a, după regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Nord-Vest.

Toate celelalte regiuni de dezvoltare au avut dinamici situate sub media naţională: Sud-Estul - 45%, Sud-Vestul - 35%, iar Sudul - 30%. Judeţele ce asigură primaţialitatea domeniilor considerate creative au valori mai modeste decât cele prezentate anterior. În Regiunea de dezvoltare Sud-Est, pe primul loc se află Constanţa (11,4 mii salariaţi), iar pe locul al II-lea Galaţiul (8,6 mii). Şi regiunea de dezvoltare Sud are două judeţe ce concentrează majoritatea salariaţilor: Argeş (11,7 mii) şi Prahova (11.3 mii). Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia concentrează majoritatea salariaţilor din domeniile considerate creative în judeţul Dolj (11,3 mii).

Din perspectiva structurii pe domenii tradiţionale şi non-tradiţionale (vezi AICI), dinamica între 2011 şi 2019 demonstrează un avans important al celor non-tradiţionale, dominate de sectoarele IT (fără telecomunicaţii) şi cercetare-dezvoltare, de la 87,3 mii de angajaţi, la 172,2 mii, fiind vorba de aproape o dublare a valorilor. Însă, reamintim faptul că o bună parte a salariaţilor e angajată în zona de outsourcing.

Deşi, în cazul domeniilor creative non-tradiţionale avem un avans mai modest, de doar 34% (de la 248 mii de salariaţi, în 2011, la 334 mii, în 2019), acestea continuă să reprezinte aproape 2/3 din efectivul de salariaţi din domeniile considerate creative.

Trecerea în revistă a distribuţiei şi a dinamicii domeniilor creative demonstrează o dată în plus importanţa rangurilor reşedinţelor judeţene în ierarhia urbană teritorială (vezi AICI). Dintre categoriile urbane prezentate în al III-lea text al seriei, singura categorie ce a avut un avans substanţial e cea a oraşelor pe care le catalogam adesea ca fiind metropole regionale, formată din Cluj, Timişoara şi Iaşi. Aceste trei oraşe au evoluat de la 15,6% din totalul salariaţilor din domeniile considerate creative, în 2011, la 19,3%, în 2019. În ceea ce priveşte domeniile creative non-tradiţionale, dinamica celor trei oraşe e de-a dreptul spectaculoasă la nivel naţional - de la 19,3% (în 2011), la aproape 30% (în 2019), având creşteri la nivel judeţean cuprinse între 192% - în cazul Clujului şi 219,5% - în cazul Iaşului.

Chiar şi în interiorul categoriilor de oraşe situate pe paliere ierarhice inferioare avem câteva aglomeraţii a căror dinamică e importantă (Sibiu, Piteşti-Mioveni sau Târgu Mureş). Însă, per ansamblu, doar sistemele creative locale ale Clujului, Timişoarei şi Iaşului, alături de cel al Bucureştiului, se îndreaptă cu paşi repezi către maturizare. Cu alte cuvinte, nu ne aflăm într-o fază foarte avansată a dispersiei industriilor creative în teritoriu.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri