anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Despre parteneriat şi ipocrizie (II)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Deşi summitul a reprezentat un succes pentru guvernul Leancă, forţele pro-europene vor intra în campania electorală din toamna viitoare tot sub stindardul promisiunilor, întrucât este de aşteptat ca decizia de eliminare a vizelor să intre în vigoare doar către sfârşitul anului 2014.

 

Reuniunea la vârf de la Vilnius s-a încheiat, aşa cum era de aşteptat, printr-un eşec. Minunea ucraineană nu s-a produs, în ciuda speranţelor sutelor de mii de cetăţeni care demonstraseră, în zilele precedente, la Kiev şi în alte mari oraşe. Parafarea acordurilor cu Republica Moldova şi Georgia nu reprezintă decât o palidă consolare, iar relaţiile cu Belarus, Armenia şi Azerbaidjan nu justifică, nici pe departe, folosirea substantivului „parteneriat”.

Însă, oricât de dezamăgiţi am fi de amânarea semnării acordurilor cu Ucraina, nu putem spune că guvernul de la Kiev a făcut o alegere clară în favoarea Rusiei şi a proiectului său euroasiatic. S-a apropiat de Moscova; şi-a recunoscut vulnerabilitatea în faţa presiunilor economice ruse; şi-a dezvăluit, dacă mai era nevoie, duplicitatea în privinţa valorilor europene. Dar toată lumea - inclusiv Vladimir Putin - ştie că pentru regimul Ianukovici e vorba de un joc al supravieţuirii politice. Un joc pe care îl practică în mod rudimentar şi pe care nu e deloc exclus să-l piardă.

Este nevoie de menţinerea unui dialog cu acest regim, oricât de neplăcut ar fi acest lucru pentru instituţiile Uniunii sau pentru anumiţi lideri naţionali. Se ştie foarte bine ce eforturi a făcut guvernul polonez, spre exemplu, pentru a facilita semnarea acordului de asociere, la Vilnius.  Foarte probabil, aceste demersuri vor continua, cu sprijinul Berlinului şi al altor parteneri relevanţi din UE. România se poate angrena în acest proces mai convingător decât a făcut-o până acum, mai ales că în Ucraina există, se pare, interes faţă de experienţa europeană a ţării noastre.

Însă, exact în momentul în care scriu aceste rânduri, participanţii la o demonstraţie anti-Ianukovici au preluat controlul asupra clădirii consiliului local din Kiev. Este, în fond, o reacţie previzibilă faţă de intervenţia brutală a poliţiei împotriva participanţilor la „agora” pro-europeană („Euromaidan”), săptămâna trecută. Şi, din păcate, anul 2014 este unul preelectoral, ceea ce va conduce la o deteriorare şi mai pronunţată a situaţiei politice din Ucraina. Nu este, aşadar, un climat prea favorabil întoarcerii spre punţile abandonate la Vilnius. Orice implicare a României trebuie să fie atent calibrată, pentru a nu servi scopurile adversarilor integrării europene a Ucrainei. Pe de altă parte, guvernul român nu poate rămâne indiferent nici faţă de încălcarea drepturilor omului, nici faţă de eventualeleț

Încercări de a perverti procesul electoral.

În privinţa traseului european al Republicii Moldova, susţinerea oferită de guvernul român trebuie să rămână altruistă. Şi în acest caz, anul 2014 va fi dificil pentru relaţiile bilaterale, pentru că există alegeri prezidenţiale în România şi legislative la Chişinău. În România ar trebui să se poată ajunge, până la urmă, la un acord între combatanţi, în sensul ca în ieşirile lor politice să nu transmită mesaje care ar putea dăuna coaliţiei pro-europene de la Chişinău. Ar fi greu, dar nu imposibil. Pe de altă parte, există o aşteptare destul de apăsătoare în privinţa reacţiilor Rusiei. Există numeroase pârghii prin care Moscova poate influenţa politica moldovenească, iar Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită a răspunde. România are un rol important în această privinţă şi ar fi bine ca ţara noastră să-şi menţină nealterat acest statut.

Ţelul fundamental al autorităţilor de la Bucureşti şi de la Bruxelles trebuie să fie menţinerea comuniştilor moldoveni în afara guvernului. Altfel, ceea ce s-a parafat la Vilnius riscă să-şi piardă orice semnificaţie. Din păcate, deşi summitul a reprezentat un succes pentru guvernul Leancă, forţele pro-europene vor intra în campania electorală din toamna viitoare tot sub stindardul promisiunilor, întrucât este de aşteptat ca decizia de eliminare a vizelor să intre în vigoare doar către sfârşitul anului 2014. Va fi, aşadar, o confruntare axată pe temele interne, iar sondajele de opinie nu sunt tocmai încurajatoare pentru alianţa guvernamentală.

Summit-ul consacrat Parteneriatului Estic a reprezentat o dezamăgire, dar singura variantă este aceea de a merge înainte. Este nevoie, însă, de o recunoaştere onestă a defectelor din fabricaţie ale acestui mecanism, iar două dintre ele sunt grave. Primul, asupra căruia am insistat în prima parte a acestui text, ţine de modul în care ar trebui înţeles conceptul de liber schimb îmbrăţişat de Uniunea Europeană: puterea „blândă” pe care încearcă s-o exercite Europa nu va fi întreagă, dacă liberul schimb este un premiu pentru cei merituoşi din punct de vedere politic.

Cel de-al doilea, mult discutat în toate colţurile Europei, ţine de viitorul mai îndepărtat. ţărilor merituoase trebuie să li se ofere varianta aderării, ceea ce ar face ca întreg sistemul de condiţionări să poată deveni eficace. Despre acest val de extindere trebuie să se discute deschis, nu conspirativ, de îndată ce Uniunea va găsi energia necesară să iasă din mentalitatea de criză.

România poate fi un promotor al ambelor teme de schimbare. Nu ar fi o infidelitate sau o impoliteţe faţă de nimeni, şi nici nu trebuie să aşteptăm, pentru a vorbi, un iluzoriu moment în care vom deveni membru de rangul întâi. Devenim membru de rangul întâi prin ceea ce spunem. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.