Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre populaţie, prezenţa la vot şi incidenţa COVID-19

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Începând cu anul 2010, pe data de 20 octombrie, se aniversează în peste 130 de ţări Ziua Mondială a Statisticii. Această aniversare a fost stabilită prin Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 64/267 din 3 iunie 2010, ca o recunoaştere a activităţii Comisiei de Statistică a ONU, care funcţionează din 1947, în dezvoltarea sistemelor naţionale de statistică (statisticilor oficiale), îmbunătăţirea comparabilităţii acestora, elaborarea unor indicatori statistici fiabili, precum şi acordarea de asistenţă pentru programele de dezvoltare durabilă.

În perioada 1-9 martie 2018 a avut loc cea de-a 49-a sesiune plenară a Comisiei de Statistică ONU, prilej cu care a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Comisiei un român, prof.univ.dr. Tudorel Andrei de la Academia de Studii Economice, preşedinte în exerciţiu al Institutului Naţional de Statistică. De menţionat că şi Eurostat-ul serbează ziua statisticii europene tot pe 20 octombrie. Rezoluţia Adunării Generale a ONU 69/282 din data de 5 iunie 2015 prevede ca Ziua Mondială a Statisticii să se aniverseze o dată la cinci ani. Prin urmare, anul pandemic 2020 consemnează a doua aniversare a Zilei Mondiale a Statisticii.

De la sărbătoarea statisticienilor de pretutindeni să trecem la câteva chestiuni concrete ce ţin de statistica oficială, mai precis la problematica populaţiei. De multe ori sunt întrebat care este populaţia judeţului Iaşi, iar eu răspund tot printr-o întrebare: care populaţie, după „domiciliu” sau cea „rezidentă”? Institutele de statistică operează cu două concepte care definesc populaţia: populaţia după domiciliu („după actele de identitate”) şi populaţia rezidentă („stabilă”).

Populaţia după domiciliu se referă la numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul României. Domiciliul unei persoane este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (buletin/ carte de identitate), aşa cum figurează la serviciile de evidenţă a populaţiei. Acest indicator statistic nu ţine cont de reşedinţa obişnuită a unei persoane sau motivul absenţei de la domiciliul care este trecut în actele de identitate. De exemplu, populaţia după domiciliu a judeţului Iaşi era la 1 ianuarie 2020 de 965.634 persoane, în creştere cu 142.624 persoane faţă de anul 1992, când judeţul Iaşi număra 823.010 persoane după domiciliu (după actele de identitate). Această creştere a populaţiei după domiciliu s-a realizat pe seama cetăţenilor din Republica Moldova care au obţinut acte de identitate emise pe raza administrativ-teritorială a judeţului Iaşi, fenomen care a crescut în amploare mai ales după anul 2012. În afară de imigraţia din Republica Moldova, la creşterea populaţiei după domiciliu a judeţului Iaşi a contribuit şi migraţia interjudeţeană, mai ales dinspre judeţele Botoşani, Bacău, Neamţ, Suceava şi Vaslui, formată din tineri care au venit la studii în Iaşi şi care, ulterior, s-au stabilit în Iaşi, fiind atraşi de oportunităţile de muncă şi de afaceri. Şi sporul natural (diferenţa dintre născuţii-vii şi decese), care s-a menţinut la valori pozitive de-a lungul anilor a contribuit într-o oarecare măsură la creşterea efectivului populaţiei după domiciliu. Populaţia după domiciliu se fundamentează pe datele statistice provenite din două surse administrative: de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administratea Bazelor de Date şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte.

Populaţia rezidentă reuneşte toate persoane care au cetăţenie română, străină şi fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită persoanele care au locuit la într-o reşedinţă anume o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni, înainte de momentul de referinţă, excluzând deplasările pentru vacanţe, burse de studiu de scurtă durată sau detaşări în interes de serviciu. În calculul efectivului populaţiei rezidente sunt incluse şi persoanele care au imigrat în România, dar excluse persoanele care au emigrat din România. Populaţia rezidentă (stabilă) a judeţului Iaşi, la 1 ianuarie 2020, era de 791.665 persoane. Să reţinem faptul că acest indicator statistic este o estimare, fiind calculat după un model econometric, din surse de date administrative de la autorităţile naţionale şi europene (Eurostat, institutele de statistică ale statelor membre).

Diferenţa dintre populaţia după domiciliu şi populaţia rezidentă se poate regăsi în migraţia externă şi/ sau în migraţia internă (cetăţeni care îşi părăsesc din diferite motive reşedinţa obişnuită pentru mai mult de 12 luni, fără a raporta schimbarea reşedinţei la evidenţa populaţiei). La recensământele populaţiei şi locuinţelor (RPL), care se organizează o dată la zece ani, putem determina cu o precizie sporită care este populaţia stabilă a unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării.

Atunci când sunt organizate alegeri, în spaţiul public apar discuţii legate de prezenţa la vot la nivel naţional şi judeţean. De câţiva ani, judeţele Iaşi şi Vaslui sunt date ca „exemple negative” în ceea ce priveşte prezenţa la vot. Însă, acest indicator al statisticii electorale se calculează ca raport între numărul persoanelor prezente la urne şi numărul persoanelor cu drept de vot (în vârstă de 18 ani şi peste) stabilit pe baza populaţiei după domiciliu (datele comunicate de evidenţa populaţiei). Cum cei mai mulţi dintre cetăţenii originari din Republica Moldova, care au domiciliul legal în judeţele Iaşi şi Vaslui, emigrează spre ţări mai dezvoltate din UE, continuând să figureze pe listele electorale permanente, rezultă o rată de prezenţă la vot subevaluată. Prin urmare, raportând prezenţa la vot la populaţia rezidentă cu drept de vot, rezultă că ieşenii şi vasluienii sunt la fel de harnici la urne precum concetăţenii din celelalte judeţe ale ţării.

În mod analog se poate calcula şi incidenţa infectării cu COVID-19: fie numărul de infectări se raportează la populaţia după domiciliu, fie la populaţia rezidentă. Recent, s-a stabilit la nivel guvernamental că incidenţa cazurilor de infecţii cu noul coronavirus se raportează la populaţia după domiciliu a unui judeţ, conform datelor de la serviciile de evidenţa populaţiei. În alţi termeni, una este să raportezi incidenţa la populaţia după domiciliu (după actele de identitate) a judeţului Iaşi care este de 965.634 persoane, caz în care, fireşte, rezultă o subevaluare şi alta este să o raportezi la populaţia rezidentă (stabilă) care este de 791.665 persoane. Dincolo de unele discuţii sau controverse, statistica ne ajută să vedem tendinţele şi perspectivele privind evoluţia unui fenomen sociodemografic sau economic. Rolul statisticiilor oficiale este de a fundamenta politicile publice, oferind o cunoaştere ştiinţifică, cantitativă („cifrică”) asupra societăţii în care trăim.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri