anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Despre prezenţa la vot în Moldova

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

E a doua oară anul acesta când voi aborda problematica prezenţei la vot din Moldova. Conform datelor BEC, regiunea noastră a avut o prezenţă la vot de 42,1%, ceea ce înseamnă un ecart negativ faţă de media naţională (47,7 % - fără voturile din străinătate) de aproape 5,6%. O valoare mare, care a creat discuţii în Media, dar şi pe diversele site-uri de socializare. Din nou a apărut ca motiv principal al absenteismului atât în discuţiile televizate, cât şi în comentariile de pe site-urile amintite, aceeaşi "meteahnă" a moldoveanului, care a fost rostogolită şi la alegerile europarlamentare, de a fi lipsit de spirit civic.

O bună parte a comentatorilor nu au văzut pădurea din cauza copacilor. De ce am apelat la această mostră de înţelepciune populară? Pentru că toate canalele de ştiri au avut mici secvenţe ce arătau absenteismul total sau extrem de mare la secţiile de votare nou înfiinţate, ca urmare a creşterii spectaculoase a populaţiei cu domiciliul stabil în unele localităţi din 2011 încoace. Culmea e că reporterii de la faţa locului au identificat foarte corect şi cauza! Ba am aflat că la una dintre adresele din Bucureşti sunt 5000 de domiciliaţi, ba că în nu ştiu ce comună ieşeană, sau în municipiul Vaslui avem peste 2000 de votanţi ce stau la aceleaşi adrese. Şi totuşi, atunci când reîncepeau discuţiile din platou, la întrebările care vizau prezenţa redusă la vot din judeţul Vaslui, invitaţii bolboroseau ceva despre cât de sărac este acest judeţ, că populaţia vasluiană e sătulă de promisiuni, e mai puţin informată etc., ignorând complet ştirile ce tocmai le-au fost furnizate de reporterul de la faţa locului.

În dreptul Vasluiului pe site-ul oficial al BEC sunt 417 mii de persoane înscrise pe listele electorale permanente, care au ca punct de plecare populaţia cu domiciliul stabil în localităţile judeţului. Dacă privim în baza de date TEMPO a INSSE, această ultimă categorie e de 495,8 mii locuitori. Nimic surprinzător până aici, dar dacă ne focalizăm pe populaţia rezidentă a judeţului - cea prezentă de facto în localităţile vasluiene, vom vedea că aceasta nu trece de 374 de mii de locuitori. Asta înseamnă că populaţia la care se calculează prezenţa la vot e mai mare cu peste 44 de mii de persoane decât populaţia prezentă în interiorul limitelor administrative ale judeţului; această categorie demografică cuprinde şi câteva zeci de mii de minori, ce nu au drept de vot!

Ca să ne lămurim ce înseamnă populaţia cu domiciliul stabil, aruncăm o privire pe site-ul TEMPO-INSSE. "Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate […] aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului". Printre alte informaţii prezente pe site, observăm una foarte importantă din perspectiva noastră: în "populaţia după domiciliu" sunt cuprinse şi persoanele plecate la lucru în ţară şi străinătate. Şi totuşi, de ce pentru multe localităţi ale unor judeţe din Moldova (mai ales din Vaslui şi Iaşi) avem o creştere spectaculoasă între 2012 şi 2019 a diferenţei dintre locuitorii cu domiciliul stabil şi cei rezidenţi, în favoarea primei categorii? Pentru că la emigraţia autohtonă (cuprinsă în această categorie a persoanelor cu domiciliul stabil, dacă persoanele nu şi-au stabilit domiciliul în străinatate), se adaugă o foarte puternică imigraţie formală basarabeană - care e de mai multe zeci de mii de locuitori în judeţele amintite.

Populaţia rezidentă "reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine cont de absenţele temporare […]".

Câteva date ne vor lămuri asupra dimensiunii emigraţiei moldovene, inclusiv cea alimentată de imigraţia formală basarabeană. Populaţia cu domiciliul stabil din cele 8 judeţe care descriu în mare Moldova din interiorul României e de 4,98 milioane de locuitori la 1.01. 2019, iar populaţia rezidentă a aceleiaşi geometrii teritoriale e cu aproape 960 de mii de persoane mai redusă; în această cifră e cuprinsă şi imigraţia formală din Moldova răsăriteană, dar şi câteva mii de persoane ce şi-au schimbat domiciliul în interiorul României. 4,02 milioane de locuitori, cât reprezintă populaţia rezidentă a arealului moldovean, înseamnă o populaţie mai redusă decât numărul de persoane înscrise pe listele electorale permanente, care se ridică la 4,085 milioane - cf. BEC. Dimensiunea emigraţiei e atât de mare, încât cinci dintre judeţele moldovene (Vaslui, Neamţ, Galaţi, Bacău şi Vrancea) au o populaţie înscrisă pe listele de vot mai mare decât populaţia rezidentă cu valori cuprinse între 11-44 de mii de persoane şi vă reamintesc că populaţia rezidentă cuprinde şi un număr important de minori. Aşa că ar fi bine să nu dăm cu parul în ieşeni, vasluieni sau în alţi moldoveni că au avut o prezenţă mai mică la vot decât românii din alte regiuni, dacă nu cunoaştem specificul zonei. Prezenţa mare la vot din exterior, mă face să cred că un număr mare de moldoveni au votat în secţiile din străinătate.

PS: Poate unii dintre noi se întreabă cum în judeţe ca Ilfov sau Cluj au votat aproximativ 60% din populaţia prezentă pe listele electorale permanente? Pe lângă civismul atât de des invocat, mai există un motiv - e foarte posibil ca populaţia reală să fie mai mare decât cea rezidentă estimată de către INSSE.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.