Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre reforma doctorală

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Diferenţa faţă de ceilalţi doctoranzi venea din faptul că respectivul nu trebuia să redacteze nimic. Nici referate, nici proiecte de sfârşit de ciclu, nici, mai apoi, teza în chestiune. El avea doar sarcina să devină, treptat, o enciclopedie ambulantă a subiectului său doctoral, să se metamorfozeze total în acest subiectsă-l ilustreze existenţialsă funcţioneze în variantă de tablou biologic, de imagine în carne şi oase a lui.

Doamna profesor universitar Coco Palet, o strălucită specialistă în Civilizaţie europeană veche, îndrumătoare de doctorate în domeniul Studii culturale (un domeniu, vai, atât de oropsit de "registrele calificărilor naţionale" din ţara noastră!), luă, la un moment dat, o decizie revoluţionară de combatere a molimei plagiatului academic. Le spuse ferm propriilor doctoranzi că nu va mai accepta "teze clasice" - scrise pe hârtie carevasăzică - pentru susţinerea finală în vederea "obţinerii titlului de doctor", întrucât tentaţia "inspirării" din surse obscure a autorilor lor rămânea mult prea mare şi răspândită pentru a putea fi gestionată cu succes de o singură persoană, fie ea şi genială ori multilateral dezvoltată intelectual. Ca atare, impuse regula inovatoare ca doctoranzii înşişi să devină dizertaţii vii, să fie nişte statui umane-teze de doctorat, să întrupeze de facto cercetarea. Ce însemna, concret, acest lucru? Studentul îşi alegea o temă din cele anunţate drept disponibile, era admis în cadrul şcolii doctorale, sub coordonarea lui Coco Palet, şi intra, aidoma tuturor indivizilor aflaţi în postura sa, într-un intens program de cercetare. Diferenţa faţă de ceilalţi doctoranzi venea din faptul că respectivul nu trebuia să redacteze nimic. Nici referate, nici proiecte de sfârşit de ciclu, nici, mai apoi, teza în chestiune. El avea doar sarcina să devină, treptat, o enciclopedie ambulantă a subiectului său doctoral, să se metamorfozeze total în acest subiect, să-l ilustreze existenţial, să funcţioneze în variantă de tablou biologic, de imagine în carne şi oase a lui.

Vă întrebaţi, desigur, cum ar fi fost posibilă totuşi bizara transfigurare? Dacă scrii o lucrare ştiinţifică despre nu ştiu ce reacţii chimice complicate sau despre anumite ecuaţii teribile, e greu de crezut că te poţi transforma în ele. Şansa discipolilor lui Coco fu că materia doamnei Palet se preta perfect la o asemenea abordare originală. "Civilizaţia europeană veche" studia mentalităţi, obiceiuri, mituri, credinţe şi atitudini din istoria bătrânului continent. Temele propuse de profesoară încurajau raportarea la aceste probleme într-o manieră cât mai directă, materială, cum s-ar spune. Iată câteva: Moda în epoca victoriană, Imaginea vampirului în secolul al XIX-lea european, Decorul cultural al Londrei în perioada prezenţei tânărului Mozart în Albion, Justiţia în timpul Revoluţiei franceze, Prostia, pe parcursul dinastiei Romanovilor, în Imperiul Ţarist, Nebuna în era habsburgică, Femeia/Femela elisabetană ş.a.m.d. Doctoranzii se schimbau fizionomic pe măsură ce înaintau în programul de cercetare. Vampirologului, de pildă, i se lungiseră, sugestiv, colţii din faţă şi lucra numai noaptea, preferând să doarmă ziua în ceva ce aducea cu un coşciug. Specialista în modă victoriană purta - tot mai insistent, de la an la an! - boneţele şi chiloţi ("gogoşari") largi, roşind mereu puritan şi, observau apropiaţii, îngrăşându-se patologic. Tânărul preocupat de Revoluţia franceză avea căutătură tăiasă, precum Saint-Just, şi îşi atârna o ghilotină sinistră la gât.

Dificile se dovediră "preschimbările doctorale" ale studenţilor cu teme "duale". Doctoranda angajată în studiul feminităţii elisabetane a trebuit să fie, simultan, şi "femeie" (după modelul de lady din opera lui Shakespeare), şi "femelă" (animal de exploatare socială şi sexuală), imaginea ei contradictorie fiind, într-adevăr, grotescă. "Nebuna" habsburgică alterna, anevoios, isteria primitivă cu eleganţa imperial-vieneză, iar "prostănacul" rus (din lumea Romanovilor) o făcea, concomitent, pe "mujicul" rudimentar şi pe "bolşevicul" in nuce (aşadar insul cu vederi înaintate). În fine, expertul în atmosfera londoneză din timpul vizitei lui Mozart acolo avea vestimentaţie "schizoidă" (lux francez, specific epocii, combinat cu austeritate engleză, protestantă, à la Cromwell). De la distanţă, părea un braconier lipsit de vocaţie. Ideea fundamentală deţinea însă prioritate: nimeni nu mai putea copia! Plagiatul fusese eradicat cu succes. Prima susţinere publică, în originala formulă propusă de doamna profesoară, îi aparţinu vampirologului. Decanul, neavizat încă asupra tehnicilor revoluţionare practicate, în programul doctoral, de îndrumătoare, sosi la eveniment, conform fişei postului, în calitatea sa de preşedinte de comisie. Rămase complet stupefiat când îl văzu pe candidat (costumat ca un liliac gigantic) executând "zboruri" simbolice prin sala de examen. Culmea, insolitul Batman ateriză subit chiar pe masa din faţa lui şi, fixându-l scelerat cu privirea, începu să sâsâie cu caninii dezveliţi morbid-înfricoşător. Necontrolat şi în legitimă apărare, preşedintelui îi porni pumnul, ca din puşcă, înspre figura şuierătoare.

Doctorandul se prăbuşi instantaneu la pământ, ca un răţoi sălbatic, secerat de glonţul vânătorului. Colţii vampireşti îi săriră cât colo, înfigându-se, ultimativ, în jugulara lui Coco Palet.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri