anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Despre solidaritatea regională (II)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Moldova reprezintă arhetipul structurilor teritoriale interstiţiale. Rămâne un teritoriu interstiţial privit şi la scara majoră - continentală, şi la cea regional-continentală (centrul şi sud-estul european), şi la cea naţională.

Dacă adăugăm şi faptul că regiunea noastră e una predominant rurală şi că în centrul ei geometric se etalează o zonă exclusiv rurală de mari dimensiuni (Colinele Tutovei) şi slab polarizată de către aşezările urbane externe arealului (şi nu e singura zonă delestată!), avem tabloul complet al uneia dintre cel mai puţin integrate regiuni din Europa la toate nivelele scalare.

Din perspectiva geografiei, un interstiţiu reprezintă un spaţiu teritorializat (mai ales la nivelul său profund - al identităţii locuitorilor!), dar delestat de centrul său, de puterea de decizie teritorială, de capacitatea de a se auto-guverna. Indiferent de nivelul scalar la care se inserează, interstiţiul e un spaţiu a cărui gestiune e realizată de un centru de decizie situat în exterior, centru care-şi construieşte logica de funcţionare a zonei în care îşi impune hegemonia, ignorând, cel mai adesea, necesităţile periferiei şi alterând mecanismele de funcţionare ale structurilor teritoriale devenite istorie.

Aceleaşi caracteristici de teritorii interstiţiale le regăsim şi dacă privim Moldova în geometria sa istorică. Tot în centrul geometric se etalează o vastă arie predominant rurală, îmbătrânită, delăsată din punctele de vedere demografic şi economic. E un areal axat pe valea Prutului, mai consistent din punctul de vedere dimensional în partea vestică a Moldovei, în ciuda faptului că două dintre cele mai mari oraşe moldovene (Iaşul şi Galaţiul) se află în proximitatea frontierei. Dar sunt două oraşe ce nu şi-au valorificat niciodată în istoria existenţei statului român potenţialul trans-frontalier.

Limita politică tranşantă de pe Prut a susţinut apariţia şi perpetuarea a mai multor teritorialităţi moldovene (dintre care două principale): una la vest, destructurată în mare parte (inclusiv, la nivel identitar), ca urmare a eforturilor construcţiei naţionale şi încadării în structurile teritoriale pe care le considerăm amice şi o alta, mai consolidată, la est, care e departe de a avea toate caracteristicile nivelului scalar statal în care evoluează de aproximativ trei decenii. În schimb, e un teritoriu ce a dobândit o rezilienţă puternică în decursul existenţei sale şi care ar funcţiona foarte bine ca structură regională în interiorul unei structuri politice superioare din punctul de vedere scalar.

E greu de explicat care au fost sursele ce au alimentat involuţia unui teritoriu relativ prosper la jumatatea secolului al XIX-lea către stadiul de subdezvoltare în raport cu vecinătăţile. Nu PIB-ul ne validează starea de sănătate a unui teritoriu, ci mai degrabă absenţa centralităţilor capabile să creeze coeziunea teritorială şi solidaritatea regională! Oricum, nu avem spaţiul necesar pentru a aprofunda aceast subiect. Starea de fapt a Moldovei noastre poate fi considerată o consecinţă a deteritorializării regiunii în contextul proiectului naţional.

Există trei proiecte majore ale Moldova din interiorul României, toate realizabile cu fonduri europene: autostrăzile (cea de la nord la sud, şi cea de la est la vest, respectiv A7 şi A8) şi spitalul regional. Cele trei proiecte au capacitatea de a consolida coeziunea teritorială a Moldovei (foarte slabă la momentul actual) şi de a contribui la o oarecare creştere a competitivităţii regiunii noastre. Dacă, în privinţa A7, politicienii de la centru ne anunţă că lucrările vor începe în curând, celelalte două par a fi puse în aşteptare. Mai mult, pentru realizarea A8, la presiunea societăţii civile (Moldova vrea Autostradă şi Împreună pentru A8), se pare că e nevoie de o lege pentru a avea speranţa (nu şi certitudinea!) că va fi un proiect ce se va materializa.

Comportamentul politicienilor vis-à-vis de A8 este unul schimbător. Miercuri, de exemplu, a trecut în Camera Deputaţilor cu o mare majoritate de voturi Legea privind construcţia autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, dar la începutul săptămânii, cu două zile înainte, solidaritatea regională a parlamentarilor s-a lăsat aşteptată, mulţi dintre politicienii moldoveni de la putere făcând tot posibilul să împiedice trimiterea proiectului de lege al A8 în Camera Deputaţilor. Unii dintre aceştia şi-au motivat votul negativ pe proiectul de lege într-o manieră ilară – au considerat necesară retrimiterea la Comisie “pentru a fi completat cu informaţii referitoare la detalierea etapelor procedurale, număr de kilometri, standard de calitate, valoarea totală a autostrăzii etc.” (un parlamentar din nordul Moldovei). Şi stau şi mă întreb, necunoscând “bucătăria” internă a marilor proiecte de infrastructură: lucrurile astea nu trebuie detaliate în SF? (Pe săptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Dan CONSTANTIN

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Iată ce s-ar putea face cu o mai bună colectare a TVA! Rezolvarea acestei probleme ar crea o sursă importantă de venit la buget, şi nu ar mai fi nevoie de creşterea impozitului pe venituri.

opinii

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

Ciprian IFTIMOAEI

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

În vreme ce, în Ucraina, obiective civile şi militare sunt făcute una cu pământul de invadatorii ruşi, în România zonelor metropolitane (polii de creştere economică) se lansează proiecte imobiliare pe bandă rulantă. 

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

Michael ASTNER

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

De la Vinţu de Jos până la Cluj am fost ba trei, ba patru persoane în compartiment. De la Cluj am rămas doar cu o „băbuţă” (aşa i-am zis eu în mintea mea, femeia, bine păstrată şi sprintenă, să tot fi avut cel mult 75 de ani) urcată (am înţeles dintr-o convorbire telefonică de-a ei) de la Deva (şi care mergea şi ea până la capăt, până la Iaşi, adică). 

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.