anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Regionalizare (V)

Despre spaţiu şi teritoriu

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Teritoriile se nasc acolo unde spaţiul geografic, geometric se transformă în spaţiul experienţei, în spaţiu social …” (Ioana Tudora, arhitectă)

În geografie, teritoriul a devenit de aproximativ 2-3 decenii o noţiune centrală, capabilă să redea reprezentărilor noastre complexitatea a ceea ce ne înconjoară. Şi ceea ce ne înconjoară e în primul rând spaţiu, o noţiune însă mult prea neutră pentru a caracteriza ceea ce simţim ca fiind mai elaborat. Insuficienţa semantică a spaţiului a dus la înlocuirea treptată a acestui termen cu teritoriuo noţiune ce oferă mai multă profunzime chiar şi decât ceea ce am putea numi şi mediu (A. Moine, 2006) - termen la modă, utilizat foarte adesea în forma sa pleonastică de mediu înconjurător. Teritoriul se dovedeşte a fi mai subtil - e mult mai mult decât spaţiul, mediul (adunând aici mediul fizic, natural şi amenajat) sau oamenii care-l locuiesc şi îl însuşesc, la un loc.

Fără doar şi poate, în abordările geografice există mult spaţiu într-un teritoriu. Prin această afirmaţie nu intenţionez a face trimitere la utilizarea, deseori într-o manieră cvasi-sinonimică, a celor doi termeni. În definirea teritoriului, geografii subsumează acestuia numeroase spaţii: de la cel economic, la cel ideologic şi politic sau se referă la teritoriu ca la un spaţiu în care s-a produs materializarea întinderii unei puteri (Micoud, 2000).

Grupurile umane ce au creat aceste “spaţii” oferă spre exterior o reprezentare a istoriei lor, a particularităţilor şi a singularităţii lor (G. Di Méo, 1998). Astfel, omul nu mai e doar un element izolat, distinct, un simplu actor în ecuaţia teritoriului, ci devine consubstanţial acestuia.

Pentru G. Di Méo, teritoriul se bazează, pe existenţa unui spaţiu social şi a unui spaţiu trăit; iar de la spaţiul trăit la spaţiul perceput nu mai e decât un pas, aceste elemente constituente fiind privite prin prisma trecutului şi a relaţiilor umane întreţinute în interiorul unor limite date, într-un spaţiu securizant. Se naşte astfel sentimentul de apartenenţă la teritoriu, o teritorialitate profundă – identitatea, care se adaugă unei teritorialităţi, să-i spunem, superficială şi mai puţin durabilă – modul de practicare al teritoriului. Iată cum analiza teritoriilor ne aruncă în complexitatea construcţiei lor de-a lungul istoriei, în jurul socialului, al politicului şi al psihologicului.

Simplificând, teritoriul reprezintă un spaţiu apropriat (luat în stăpânire), marcat, amenajat şi planificat (O. Groza, 2005), ai căror locuitori au un anumit mod de practicare al acestuia (teritorialitatea superficială), care, cel mai adesea, imprimă în raport cu vecinătăţile/exteriorul identitatea teritorială (teritorialitatea profundă). În planificarea teritorială sau în ştiinţele administrative şi guvernanţă, definiţia teritoriului se delestează adesea de filosofia spaţială din fundal şi devine una extrem de simplă - spaţiu delimitat administrativ. Aici apare un potenţial conflict. Un grid administrativ dictat „de la centru” poate afecta pe termen lung logica naturală de funcţionare a unui teritoriu aflat la periferie.

Pornind de la maxima atribuiă lui Aristotel: întregul este mai mult decât suma părţilor sale şi glisând către teoria sistemelor putem afirma că un sistem teritorial este mai mult decât suma subsistemelor sale. Cu cât ne poziţionăm analiza la o scară mai amplă decât cea locală, cu atât sistemele devin mai complexe, iar logica lor de funcţionare depinde din ce în ce mai mult de contextul teritorial în care se încadrează. De la scara regională începând, simpla succesiune a centralităţilor şi spaţiilor polarizate, conformă modelului locurilor centrale (Christaller) nu mai e suficientă identificării ansamblurilor teritoriale coerente şi coezive.

Teritoriul la scările regionale sau superioare regionalului sunt adesea generate de ceva mai mult decât de o singură centralitate primordială. Unele dintre cele mai importante regiuni administrative ale UE se calează pe una sau mai multe axe urbane: Auvergne - Rhône – Alpes (cu reşedinţa la Lyon), Provence - Alpes - Côte d'Azur (cu reşedinţa la Marsilia), Baden-Württemberg (capitala la Stuttgart), Bavaria (capitala la München), Saxonia (capitala la Dresden), Emilia-Romagna (cu reşedinţa la Bologna) sau Toscana (cu reşedinţa la Florenţa). Mai mult, printre cele mai mari regiuni administrative sunt cele ce se suprapun unor aglomeraţii urbane policentrice de talie mare şi de importanţă mondială: Renania de Nord – Westfalia, Île-de-France, Lombardia, Saarland, sau Silezia.

Regionalizarea în România

În ceea ce priveşte România, chestiunea regionalizării pare că a devenit bau-baul teritorial suprem. Dincolo de interesele baronilor judeţeni, repetatele dezbateri din ultimile două-trei decenii asupra înţelesului regionalizării au condus din nou şi din nou la un sentiment de nelinişte, nu numai în rândul guvernanţilor, ci şi al cetăţenilor de rând, captivi modelului de gestiune centralizată a teritorioriului, inoculat de mai bine de un secol şi jumătate, ca şi cum apariţia şi (re)teritorializarea regiunilor ar putea să culmineze în cele din urmă cu un eşec al naţiunii. (Pe sâptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X