Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre teoria fiscală a preţurilor

GALERIE
Alin Andries
  • Alin Andries
- +

Care este cauza principală a creşterii preţurilor? Teoria monetară prezintă inflaţia ca un fenomen monetar cauzat de o creştere mai rapidă a cantităţii de bani din economie în comparaţie cu creşterea economică, iar principalele măsuri pe care le poate adopta băncile centrale în vederea reducerii inflaţiei sunt majorarea ratelor de dobândă şi reducerea lichidităţii de pe piaţa monetară. 

În noua sa carte, The Fiscal Theory of the Price Level, profesorul John Cochrane de la Stanford University dezvoltă o altă explicaţie pentru creşterea preţurilor - preţurile se ajustează astfel încât valoarea reală a datoriei guvernamentale să fie egală cu valoarea actuală a excedentelor primare reale (impozite minus cheltuieli). El pleacă de la o premisă simplă conform căreia banii au o valoare deoarece populaţia are nevoie de ei ca să plătească taxele, iar dacă, în medie, cetăţenii au mai mulţi bani decât au nevoie pentru plata taxelor atunci îi vor folosi pentru a cumpăra bunuri şi servicii, fapt care va determina o creştere a preţurilor.

Având în vedere că taxele şi impozitele sunt, de regulă, procent din venituri şi preţuri, atunci când preţurile şi salariile cresc, suma pe care trebuie să o plătim sub forma taxelor şi impozitelor creşte. Un nivel mai ridicat al preţurilor determină o reducere a cantităţii de bani disponibilă prin plata taxelor şi a impozitelor sau altfel spus puterea de cumpărare a banilor scade (cantitatea de bunuri şi servicii pe care o putem cumpăra cu un leu) deoarece preţurile cresc, dar valoarea reală a taxelor şi a impozitelor nu se modifică semnificativ. Astfel, preţurile vor creşte până când valoarea reală a banilor va ajunge la nivelul real al plăţilor sub formă de taxe şi impozite.

Conform teoriei dezvoltate de profesorul Cochrane, inflaţia apare atunci când populaţia nu se aşteaptă ca guvernul să-şi ramburseze integral datoriile.Politica monetară rămâne importantă în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor deoarecebanca centrală poate stabili o ţintă a ratei dobânzii, rată care influenţează inflaţia aşteptată. Dar informaţiile privind valoarea actuală a excedentelor determină inflaţia neaşteptată.

Dacă înainte de criza financiară globală din 2008 exista un consens cu privire la faptul că politica monetară este cea care trebuie utilizată în vederea ajustării ciclurilor financiare, iar politica fiscală era utilizată doar pentru a sprijini măsurile de politica monetară, după această criză este necesar ca politica fiscală să „joace” un rol mult mai activ în ajustarea ciclurilor economice. Acest rol a devenit şi mai important în contextul pandemiei atunci când majoritatea ţărilor au realizat cheltuieli semnificative pentru a diminua efectele pandemiei şi au înregistrat deficite majore.

Conform profesorului Kenneth Rogoff de la Harvard University, fost Economist şef al Fondului Monetar Internaţional, este necesară o reajustare a politicii monetare şi a celei fiscale astfel încât să se reducă inflaţia şi să se evite recesiunea economică. Acest lucru nu este uşor de realizat deoarece dacă în cazul politicii monetare implementată de banca centrală, aceasta are un anumit grad de independenţă, politica fiscală este implementată de guvern şi deciziile privind taxele şi cheltuielile publice sunt eminamente politice.

Politica monetară rămâne importantă în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor deoarece banca centrală poate stabili o ţintă a ratei dobânzii, rată care influenţează inflaţia aşteptată. Dar politica fiscală determină inflaţia neaşteptată. În contextul actual a devenit din ce în ce mai clar că utilizarea stimulilor fiscali pentru a diminua efectele oricărui şoc nu este sustenabilă, astfel este necesară o ajustare a politicii fiscale astfel încât aceasta să faciliteze stabilitatea macroeconomică.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri